Puștoaica și dragonii
Copiii sunt mult mai pasibili de a se întâlni și de a avea însoțitori, gardieni și ghizi dragoni. Dacă nu îi văd de-a dreptul, atunci vor avea acea obsesie pentru dinozauri, povești cu dragoni, și tot așa. Ei nu vor da ochii peste cap drept răspuns când le vorbesc prima data de dragoni, ci vor pune întrebări deschise …
În urmă cu puțini ani, o prietenă mă roagă să merg cu ea în vizită la o altă prietenă de-a ei, care are o fetiță. Ele două făceau terapie una pe altă, însă fetiță ieșea din rază lor de experiență, pentru că, deși era de vârstă școlară, încă vorbea de zâne, dragoni și inorogi ca și cum îi erau niște prieteni reali, pe care îi vedea și cu care se juca. Iar, pentru că prietenă mea mă vedea comportându-mă la fel, în ciuda faptului că eram trecută de 30 de ani, s-a gândit că vom găși un teren comun pentru a comunica. Și, nici nu a greșit! Când am ajuns, m-au trimis direct în camera ei.
E greu să minți un copil, e mai ușor să-l manipulezi cu adevărul, însă cum asupra mea niciuna din variante nu a funcționat vreodată, orice abordare aș folosi le exclude pe ambele metode din start. Astfel, eu tratez copiii pe picior de egalitate, și nu pentru că aș vedea în ei spiritele înalte și mari care sunt în acele trupuri mici, ci pentru că eu nu am renunțat vreodată la copilul din mine, el mă reprezintă.
O discuție despre dragonii …
Așa că, fără multe politețuri, era oricum în garda puștoaică, i-am spus direct că am venit să vorbesc cu ea despre dragoni, pentru că ea îi vede, iar eu lucrez de mult cu ei. Răspunsul ei a fost tranșant:
„Dragonii nu există. Nu sunt REALI!” Un test pentru mine. Mi-am ales cuvintele cu grijă, și le voi reproduce aici sperând că vor avea același efect pe care l-a avut asupra ei, de a-i câștigă încrederea, și asupra celor care citesc aceste rânduri: „Dacă tu îi vezi, iar eu știu că sunt acolo, pentru că îi simt, iar în rare ocazii îi și văd cu ochii închiși, atunci ei există cu siguranță. Sigur, nu au aceeași formă că mine și că tine, sau ca vreun obiect de aici, pe care noi să-l putem vedea sau atinge cu mâna. Dar, asta nu îi face mai puțini reali, căci, dacă în anumite condiții îi poți vedea și atinge, iar ei, la rândul lor, pot influența lumea fizică, atunci cu siguranță dragonii sunt reali.”
Puștoaica avea de altfel drept ghid și însoțitor și un inorog, forma cea mai pură a dragonilor, cei vindecători; pentru că nu știu dacă v-am spus pe undeva pe aici în carte cu siguranță da), dragonii pot asuma și alte forme ale spiritului: zână, inorog, etc. Inorogii sunt dragonii vindecători care și-au transformat cornițele demonice în cornul abundenței și al vindecării, dețin acea înțelepciune purificată înapoi în inocență, și rezonează cu alte spirite/suflete la fel de inocente și tot la fel pe cale de dispariție. Puștoiaca, din păcate, avea nevoie de un astfel de ghid, căci ignoranța adulților, chiar și a celor cu prea multă cunoaștere, sau mai ales a lor, rănește cel mai profund.
Copii și dragoni
Copiii sunt mult mai pasibili de a se întâlni și de a avea însoțitori, gardieni și ghizi dragoni; în primul rând pentru că ei îi acceptă cel mai ușor, ca și existență, sunt mai mult fascinați de ei decât înfricoșați. Dacă nu îi văd de-a dreptul, atunci vor avea acea obsesie pentru dinozauri, povești cu dragoni, și tot așa. Ei nu vor da ochii peste cap drept răspuns când le vorbesc prima data de dragoni, ci vor pune întrebări deschise pentru a afla mai multe, și-și vor dori să știe cum să-i cunoască, cum să interacționeze și ei cu dragonii. Cei mai mulți pe care i-am întâlnit mi-au confirmat că îi adoră, că îi desenează, că joacă jocuri cu dragoni, și tot așa Ei sunt viitorii ucenici vrăjitori!
DESCOPERĂ ȘI ALTE AVENTURI CU DRAGONI
Adunarea Dragonilor
Într-o adunare de dragoni se vor regăsi bineînțeles o multitudine de dragoni (de - pământ, foc, apă, aer, eter etc), dar orice adunare a dragonilor are un rege și o regină, o pereche alfa, combinație și echilibru între lumină și întuneric, iubire și luptă, îndrăzneală și atracție, acțiune și magnetism.
Sunt multe lucruri de spus despre dragoni. Atât de multe încât nici măcar o carte de peste 100 de pagini pe care o găsiți aici nu a apucat să le prezinte. În cazul unor lucruri, nu le venise încă timpul, și poate că nu le va veni niciodată; altele au fost învăluite în fum și ceață pentru ca adevărații căutători să persevereze, iar ceilalți să se rătăcească pe drum până își regăsesc busola și curajul. Cert e că nevoia de informații nu lipsește, ținând cont că dragonii își fac simțită prezența din ce în ce mai mult. Recent am vizionat partea a treia din ”Cum să-ți dresezi dragonul”, și vi-l recomand cu căldură, riscați să vi se aprindă imaginația și să vi se deschidă inima în privința lor. La fel ați păți și dacă v-ați apuca să contemplați una sau mai multe din ilustrațiile prezentate în carte cu dragonii desenați și colorați de Val Young, o doamnă care le percepe energia dintr-o perspectivă interesantă, simplificându-le imaginea până la esența lor, privind aceste energii cu acea inocență copilărească și uimire plină de bunăvoință ce ar trebui să fie un exemplu pentru noi toți.
Dragonii - energii puternice
Pentru cei care nu știu, dragonii sunt cei mai buni gardieni, ai comorilor, ai portalurilor, ai ființelor inocente. Sunt promotorii mișcării, ai experimentării, ai arderilor totale; uneori ei sunt însuși porțile pe care par să le păzească. Sunt energii puternice care răscolesc praful așternut peste emoții de mult pierdute, stârnesc vijelii de gânduri de mult uitate, pun paie peste focul unor dureri ignorate. În prezența unui dragon caști bine ochii, îți ciulești urechile, ce să mai, intri în alertă, altfel evenimentele te vor lua prin surprindere, vei simți cum viața ți se dă încet-încet peste cap și scapi din mână frâiele. Acesta este impactul sosirii unui dragon în viața ta ca și experiență, prezenței sale în câmpurile tale. Sunt și vești bune, odată depășite încercările amintite, devii un nou sine, întărit de ceea ce nu te-a omorât, mai puternic, cu mai multă voință, putere de determinare și manifestare a comorilor nou descoperite, un erou al propriilor aventuri curajoase.
Adunarea dragonilor
O adunare de dragoni într-un loc, într-un spațiu, timp și dimensiune impune o activare a atenției pentru că ea deschide porțile la nivel multidimensional; astfel valuri precum tsunami-uri se revarsă, aducând anumite tipuri de energii suficient de puternice cât să trezească/activeze noi catene de ADN, să scoată la suprafață talente, informații înscrise în structurile sufletului și ale sinelui. Senzația este însă una paralizantă, precum o bruscă lumină a farurilor pe un drum de noapte în ochi de pisică; inima ți se zbate să sară din piept, mâinile și picioarele îți amorțesc, gâtul ți se usucă; o greutate îți apasă peste ochi , mișcarea e dificilă.
Învățați să lucrați cu aceste energii, căci ele nu vor deveni mai ușoare, iar pentru a le utiliza la potențialul maxim e nevoie de antrenament și rezistență, însă acum circumstanțele sunt cele potrivite. De data asta, informația nu va fi lăsată să prindă rod, și să germineze, ci va fi pusă pe foc să fiarbă, să se cristalizeze și manifeste în plan fizic sub formă de mișcare, de realizări palpabile. Suntem chemați cu toții într-un ring, însă nu unul de box, ci de dans, așa că încălțați pantofii de step și simțiți muzica, lăsându-vă purtați de ritmurile ei melodice. Îmi vin în gând versurile unuia dintre cântecele mele preferate, al lui Lee Ann Womack, ”I hope you dance”:
”Sper să nu îți pierzi vreodată capacitatea de a te minuna, sper să mănânci pe săturate, fără a-ți pierde însă foamea de mai mult, sper să nu iei de bună nici măcar o simplă respirație, sper să te simți micimea alături de un ocean; și mai sper ca atunci când o ușă ți se închide, alta să-ți fie deschisă; Promite-mi că îi vei oferi credinței o șansă de a lupta, iar atunci când vei avea de ales între a sta pe margine sau a dansa, eu sper să dansezi”
Lee Ann Womack - I Hope You Dance.
Într-o adunare de dragoni se vor regăsi bineînțeles o multitudine de dragoni (nu uitați de filmul pe care vi l-am recomandat așa să vă faceți o idee de cum ar arăta) cum ar fi dragonii elementelor - pământ, foc, apă, aer, eter; dragonii de transmutare prin inocență sau iubire necondiționată, poate chiar dragoni șamanici, sau dragonii forțelor sexuale și de manifestare creativă, dragonii energiilor feminine și masculine divine, dragonii cosmici universali care aduc bucuria Creației, pentru a o manifesta aici și acum. Și să nu uităm păzitorii și deschizătorii de portaluri, cei care vă susțin pe calea către cunoașterea lăsată în altă parte, în alte dimensiuni, până veți fi pregătiți și veți avea nevoie de ea.
Regele și regina dragonilor
Orice adunare a dragonilor are un rege și o regină, o pereche alfa, combinație și echilibru între lumină și întuneric, iubire și luptă, îndrăzneală și atracție, acțiune și magnetism. Aceste căpetenii sunt cel mai greu de întâlnit și de accesat, pentru că prezența lor te pune în fața unui adevărat test de inteligență, curaj și înțelegere. Fără o inimă deschisă, fără curiozitatea plină de minunare a exploratorilor fascinați de necunoscut, capabili să se sacrifice pe altarul experienței nu păși în această lume, căci nu ești încă pregătit(ă).
DESCOPERĂ ȘI ALTE AVENTURI CU DRAGONI
Nu e totul roz în Dragonlandia!
Da, îi iubesc pe dragoni și mă consider una de a lor, de-a dragonilor, frați de cruce. Asta însă nu mă împiedică să afirm că nu totul e roz în Dragonlandia. Acest articol e o mărturisire poate pătimașă, dar nu mai puțin sinceră, despre cum, pentru cine și de ce am scris cartea “Magia practică a dragonilor”.
Când te apuci de scris o carte, în primul rând îți alegi subiectul, în cazul meu, subiectul m-a ales pe mine, insistent chiar, cu nopți nedormite în care impulsul de a pune pe hârtie a fost mai puternic decât orice oboseală. Dragonii reprezintă un subiect pretențios, pe care nu am pretins și nici nu pretind că îl cunosc atât de bine. Și atunci de ce m-au ales pe mine să-i portretizez așa cum m-am priceput mai bine chiar într-o primă carte? Și nu pentru că am simpatizat cu ei de mic copil a fost motivul principal, deși i-a ajutat în luarea deciziei, ci pentru că empatizez și acum cu ei, mă consider una de a lor, frați de cruce.
În stilul meu …
Pe urmă te hotărăști asupra stilului în care prezinți și care este scopul declarat al cărții. Stilul de prezentare nu a fost prea greu de ales, formația mea de traducător face să am de ales între două situații pe care le-am practicat foarte bine: fidelitatea sau frumusețea. Există un citat francez care spune că o traducere, dacă e frumoasă nu mai e fidelă, iar dacă e fidelă, nu mai e frumoasă. În traducerile de texte pragmatice cu care eu mă obișnuisem alegerea cel mai adesea era fidelitatea în detrimentul frumuseții. La prima carte tradusă însă, când am întrebat editorul ce preferă, mi-a răspuns că frumusețea. Fidelitatea, sau adevărul este o sabie cu două tăișuri bine ascuțite, iar ca atare, sunt greu de evitat în confruntarea cu ele. Frumusețea este o bijuterie, un accesoriu care te atrage deși nu ai nevoie de ea, pentru că te pune în valoare. Aflând recent din studiul Bazi că sunt un spirit Yin metal, adică o bijuterie, nu e de mirare alegerea mea.
Și așa ajung la scopul declarat al cărții …
În ciuda aparențelor, Magia practică a dragonilor nu este un manual despre dragoni, deși din ea înveți multe despre ei și despre cum să lucrezi cu ei. Paradoxal, scopul a ieșit la iveală aproape de sfârșitul cărții, când am realizat ce a ieșit și cum trebuie să o prezint, pe ea și pe mine în relație cu această carte: cartea este un test, iar eu un magician-vrăjitor. Și este destinată ucenicilor vrăjitori și magicienilor care, la fel ca mine, au trecut prin experiențe similare. Deja titlul cărții ar trebui să vă dea de gândit: ”Magie practică”? De unde așa ceva? Magia nu e practică, ea e mister, iluzie, emoție. Da?!? Să fie clar pentru toată lumea. Practică nu vine de la cât de pragmatică este cartea, ci la cât de mult practici relaționarea cu dragonii. Și cum reușești să interacționezi cu ei.
Și apoi să nu uităm despre cine e vorba în propoziție, de dragoni. Nu îngeri, nici Dumnezeu, nici maeștri ascensionați, nici alte entități de lumină. Nu e o carte cu pretenții de Biblie sau Sfintele Scripturi, pe care oricum mulți le citesc și puțini le înțeleg drept parabolele care sunt. Sunt curioasă dacă lor le-a măsurat cineva valoarea de adevăr și beneficitatea în perspectivă. Când mă gândesc câtă lume a fost ucisă, subjugată, violată, fizic și moral în numele adevărului din ele mi se face rău, la propriu. Așa că, pentru cei care măsoară și în numele adevărului sunt gata să ridice sabia, această carte nu vi se adresează, vă rog să nu o citiți, nu carecumva iluziile create în ea să vă corupă și să faceți prostii în numele ei. Exceptând cazul în care, cu ansa în mână, doriți să realizați o critică constructivă a cărții pe bucăți de adevăr și iluzie, și cu observații personale din experiența proprie.
Pentru cine am scris …
Altfel, eu mă adresez celor care doresc să-și cultive discernământul, să experimenteze care este adevărul pentru ei înșiși, să-și testeze curajul și priceperea, și mai ales capacitatea de relaționare cu ființe care le servesc cu aceeași monedă schimburile pe care le fac. Dragonii te vor testa pănâ la capăt, mințindu-te asupra numelui lor, cine și ce sunt, caracteristicile și abilitățile pecare le au, numărul de capete și orice altceva, până vor căpăta încredere în tine că le ești un partener de nădejde. De ce le sunt magicienii partenerii preferați? Pentru că, la fel ca ei, și aceștia lucrează cu aceleași metode: când ați văzut un magician sau alchimist să-și dezvăluie cinstit lăutărește metodele de lucru, gândurile, vrăjile, ingredientele? Vrei să înveți? Trebuie să furi meseria, observându-i și experimentând tu însuți până descoperi ingredientele secrete, până dai la o parte vălul iluziei și scamatoriilor.
În carte, dragonii sunt dragoni adevărați, dar nu toți cărora le-am pus numele de dragoni sunt cu adevărat dragoni. V-am spus și în carte că e treaba voastră să aflați care-i care. Unele învăluiri în poveste sunt la mintea cocoșului, nu fiți găini, gândiți puțin, și o să realizați că deși suntem formați din elemente, noi nu suntem elementali, și că un element informat și personalizat are un agent care l-a transformat deja în altceva… Unii o să vă gândiți, și veți avea nevoie de o minte deschisă, alții veți simți care este adevărul și vă veți bucura de el sub orice formă s-ar prezenta el.
Experimentând cu dragonii …
Cumpără online
de la Editura Meditative Arts
Până și metodele de lucru din carte vor funcționa pe cât de pură vă este inima și cât de înțeleaptă mintea. Oricât de nesemnificativ vi s-ar părea lucrul cu un simplu element, redus semnificativ din punct de vedere cantitativ, nu veți fi capabil să îl stăpâniți până nu veți face pace cu demonii interior, și nu veți lucra cu el la toate nivelurile și înțelege în esența lui. Primul pas în înțelegerea unui dragon mare este înțelegerea elementului (elementelor) din care el este format. Și să știți că cunoașterea este putere, dar puterea nu e neapărat cunoaștere.
Dacă doriți, puteți vedea cartea în sine ca pe un dragon și să o tratați ca atare. Pentru cei care simt nevoia să îl lege sau să îi taie capetele, aș vrea să le amintesc că cine ridică sabia, de sabie va pieri, să nu judece pentru a nu fi judecat, pentru că indiferent cât de plini de lumină și câte rânduri de aripi ar purta pe umeri, toți ne aflăm aici prin îngăduința și bunăvoința Mamei Pământ, care a acceptat să joace rolul unui dragon planetă tocmai pentru a permite unora și altora să se joace, să se hrănească și să crească la sânul ei, chiar și celor la fel de mari sau poate chiar mai mari ca ea. Și să nu uitați că dragonii sunt ai ei, sunt puterea ei, copii ei, și nu va fi fericită că îi răniți sau că îi luați drept sclavi. Chiar dacă rolul asumat o limitează destul de mult în relație cu Cerul, cu Consiliul conducător al planetei; Dumnezeu și alte entități superioare, în privința dragonilor, are drept de veto.
Dragolandia mea …
Personal, eu am venit aici pentru a răspunde chemării ei de ajutor pentru cum îi erau chinuite și desconsiderate creaturile și părerile, și nu sunt singura care a răspuns chemării. Dacă vă numărați printre cei care, la fel ca mine, au răspuns chemării ei ceea ce ne unește este înțelegerea întunericului și disponibilitatea de a lucra diferit cu el. Viitorilor ucenici vrăjitori și magicieni calificați, le urez succes și vânturi propice pentru zborul imaginației lor, le doresc ca această carte să le fie de folos pe calea descoperirii de sine, să-i ajute să înțeleagă și să se descurce în lumea (lumile) în care trăiesc, să se bucure de aventurile care îi așteaptă. Să nu uite că Sfintele întâlnite pe drum de eroul pornit să învingă balaurul tot cu obiecte magice neînțelese și neverosimile îl dăruiesc, calul năzdrăvan mănâncă jăratec pentru a se transforma în Pegas cu aripi, că Ileana era măritată cu zmeul și tot așa. Iar dacă înțelegeți valoarea de adevăr din povești, orice poveste va avea valoare de adevăr, iar inspirația, divină sau nu, e sinonimă cu frumusețea.
Ilustrație: Val Young
DESCOPERĂ ȘI ALTE AVENTURI CU DRAGONI
Arta contemplării dragonilor
Contemplarea cărților cu dragoni este una din căile prin care poți ajunge să patrunzi în această lume magică. Cu ajutorul lor îi poți pentru a-i invoca, lucra, conecta și cunoaște mai bine și mai în detaliu.
Ilustrație: Val Young
Se spune despre dragoni că ei reprezintă puterea absolută în lumea fizică. Când aud ce se spune despre dragoni, mă mulțumesc să zâmbesc trist. Percepția oamenilor despre dragoni a fost coruptă de-a lungul timpului de modul în care oamenii se raportează la bine și rău, la putere și cunoaștere, și de faptul că nu au înțeles de unde provine puterea și cunoașterea dragonilor, adică din acele emoții pe care oamenii fie le resping, fie sunt consumați de ele. Puterea lor fiind bazată pe cunoaștere pură a emoțiilor, ei se vor simți cel mai pregnant în corpul fizic, în special acolo unde sălășluiesc acestea. Emoțiile nu sunt rele sau bune, așa cum le percepem noi. La fel se spune despre dragoni că ei nu fac diferența între bine și rău. Dragonii în esență sunt elementali. Ai putea spune despre o furtună că este bună sau rea? Ea este fenomen al naturii cu scop precis în ea. Furtuna poate aduce cu ea o curățare a aerului, suficientă apă pentru a hrăni plantele și animalele. Intensitatea ei este cea care poate crea pagube atunci când depășește limitele de siguranță și atunci va aduce distrugere și inundații.
De ce dragoni și nu…
Prezența dragonilor în preajma voastră funcționează ca un cristal ce amplifică și aduce mai mult focus pe o emoție și o amintire deja existente în noi, ni le scoate la suprafață, conferindu-le suficientă forță de exprimare cât să nu mai poată fi ignorate. Ce faci cu ele, cum le gestionezi și transformi este problema ta. Dragonul, precum o lupă, aduce doar scânteia, și te privește dacă o folosești pentru a aprinde un foc de gătit sau de forjat arme, sau pentru a porni un incendiu devastator. Mai contează și cu ce îl hrănești.
Întrebările sunt de fapt răspunsuri
Cu ce dragon am nevoie să lucrez azi, acum? Ce am de învățat de la el? Ce simt și cum îl simt, ce îmi poate arăta și ce pot face pentru el? Ce vom experimenta împreună? Exemplu: Ce înseamnă focul? Ce ar putea face focul pentru mine și cum lucrez eu cu focul? Sunt un piroman sau îmi țin degetele la jumătate de metru de flacără și simt cum mi se încinge pielea? Folosesc focul pentru a curăța ciulinii, a obține energie din materia arsă, pentru a produce energie sau privirea ațintită îndelung spre foc mă face să-mi pierd controlul uretrei? Pot ține palma deasupra flăcării timp de un minut și să nu mă frig? Ca și cum flacăra nici n-ar fi acolo? Câte tipuri de foc sunt? Îl pot contempla liniștit să-i aflu secretele pe îndelete și să-i admir dansul flăcărilor fără a mă teme că vor sări scântei? Ce îmi spun culorile pe care le văd ascunse în el? Pot urmări ritmul dansului său și pot intui direcția mișcării? Și mai ales – sunt provocat(ă) sau îndrumat(ă)?
Cum să lucrezi cu dragonii
După cum spuneam, dragonii se simt cel mai bine pe corpul fizic (o înțepătură, o apăsare, jenă nedefinită). Sau poate vezi cu coada ochiului o spirală de culoare cu zvâcniri de aripi, ori poate se formează o idee hotărâtă. De principiu, se simt. Pe lângă cele enumerate mai sus, eu folosesc cărțile cu dragoni desenați de Val Young pentru a invoca, pentru a lucra, pentru a mă conecta și a-i cunoaște mai bine și mai în detaliu. Luând exemplul mentorului meu V.T. Popescu, am început să le dăruiesc și altora, una câte una. Și când mă întreabă ce să facă cu ei, și despre ce e vorba, eu îi întreb mai întâi ce le spune imaginea și cuvintele aferente.
Arta contemplării dragonilor
Imaginile sunt sugestive: prin forma și mai ales prin culorile lor. Și apoi mai e și textul tip poezie care mai aduce câteva indicii despre tipul de energie. Și apoi mai e și conexiunea. Dacă îl iei în inima ta, inima ta îl va cunoaște și recunoaște. Cum îl iei în inima ta? Desigur că prin intenție, sau privindu-l cu atenție, clar, detașat, căci ochii sunt poarta sufletului, nu-i așa? Și tot ceea ce aduci în suflet, îl readuci către Dumnezeu. Iar pentru fiecare spirit întors în Dumnezeu, cântă îngerii odă în cer.
În loc de concluzie, o recomandare
Am constatat, chiar și la mine, că dacă spui cuiva să mediteze pe o temă dată, să zicem, un dragon, dar fără a-i asigura și ghidajul necesar, cel mai adesea se va împotmoli, uneori chiar și cei cu mai multă experiență în această practică. Suntem obișnuiți să fim ghidați, să ni se spună ce ar trebui să vedem, să simțim, să știm. Reușesc arareori să meditez cu succes, iar când îmi propun asta cu tot dinadinsul, fie adorm, fie nu văd nimic, sau nu îmi vin decât foarte puține informații. Meditația nu e metoda mea de lucru preferată... Din fericire, având ocazia să traduc „Lampa fermecată” a lui Ramon del Valle del Inclan, m-am putut relaxa în această privință: el prezintă 2 căi pentru misticul pornit pe calea descoperirii de sine: cea a meditației și calea contemplării. Prima este o cale activă, de luptă cu mintea care încearcă să te oprească și căreia musai trebuie să îi dai ceva de făcut. Cea de-a doua, favorita mea, este pasivă, de observator al (i)realității noastre. Un observator relaxat, care însă plictisește mintea, căci îi ține atenția concentrată pe un detaliu aparent nesemnificativ. În cazul acestor cărți, eu recomand contemplarea, și nu numai a imaginilor (de altfel superbe), ci și a versurilor de pe spate și precum și a răspunsului propriului corp.
Să vă fie de folos!
DESCOPERĂ ȘI ALTE AVENTURI CU DRAGONI
Dragonii și cunoașterea prin experiență
Experiență practică a lumii se capătă trăind și învățând din experiențe, iar acest lucru este valabil și-n cazul dragonilor.
A fost o vreme în care percepția noastră asupra timpului și lumii era diferită de cea de acum. În acel timp, oamenii, ființele elementale (Dragoni, Silfi, Salamandre, Gnomi, Ondine, Zâne, Zmei, Inorogi etc), îngerii și demonii pășeau alături pe pământ, căci în acea vreme valul dintre lumi era străveziu. Aceste dimensiuni erau și încă mai sunt că niște foi de ceapă, se învelesc una pe altă. Frică și judecată oamenilor a închis porțile, iar elementalii s-au retras cât mai departe de ele. Însă această dimensiune, pe care Vlad T. Popescu o numește irealitatea imediată, poate fi întrezărită pe alocuri cu ochii minții. Asta dacă mintea îți este calmă și fără judecată, iar inima deschisă și plină de zbateri. Eu îl văd că pe un refugiu în care poți pași și fără să vrei atunci când cazi în contemplarea realității vizibile când, din senin, vezi altceva, sau vezi că mai e ceva: poate o umbră, o formă, o mișcare.
Despre elementali…
În lucrarea alchimică a lui Paracelsus Liber de Nymphis, sylphis, pygmaeis et salamandris et de caeteris spiritibus, acesta identifică ființele mitologice ca fiind reprezentanți ai unuia dintre cele patru elemente; gnomii (pygmaeis) fiind de pământ, undinele fiind de apă (cuvântul fiind în mod evident derivat din latinescul ”unda” - val), silfii de aer și salamandrele de foc. Ondinele seamănă cu oamenii în mărime, silfii sunt mai duri, mai grosolani și lungi în mărime, precum și mai puternici. Gnomii sunt scunzi, iar salamandrele sunt lungi, subțiri și unduioși.
Elementalii se pot mișca printre propriile elemente așa cum oamenii se mișcă prin aer. De exemplu gnomii se pot mișca prin pietre, pereți și pământ. Silfii seamănă cu noi la modul cum se mișcă: pentru că la fel ca și noi, ard în foc, se îneacă în apă și rămân blocați în pământ. Relația elementalilor cu oamenii este bazată pe faptul că aceștia din urmă sunt formați din trei părți: un corp elemental (fizic), un spirit eteric, și un suflet divin nemuritor, care lipsește din alcătuirea elementalilor (conform lui Paracelsus - deși nu sunt neapărat de acord - au suflet doar că nu este de esență divină nemuritoare). Din unirea unui elemental cu o ființă umană, elementalul și urmașii săi pot câștiga accesul la această esență divină nemuritoare.
Indicii exista peste tot …
Din timpuri imemoriale, toate lucrurile și evenimentele inexplicabile au fost catalogate drept magie și astfel temute și vânate de marea majoritate a oamenilor. Este în firea omului să se teamă de necunoscut și de ceea ce nu poate controla. Puțini au fost cei ai căror fascinație și curiozitate, de asemenea, trăsături umane, le-au fost mai puternice decât frică și repulsia. Iar, ei au fost cei care au început călătoria eroului, o muncă de explorare a întunericului din lume și din ei înșiși și de transformare a lui. Acești eroi au fost numiți magicieni și alchimiști. Chiar și așa, atât ei, cât și elementalii pe care îi studiau, lucrau pe ascuns față de oprobriul public.
Am revăzut de curând un episod din Stargate SG-1, în care un artefact ce emite pe o frecvența și o încărcătură magnetică îi face pe oameni să vadă niște animăluțe ciudate. Ajung la concluzia că acele animale se aflau dintotdeauna acolo, însă doar acum ei puteau să le perceapă fiind chemate de frecvența emisă de aparat. În serial, oamenii nu afectau animalele—și tocmai bine căci în prima faza se încearcă împușcarea lor—și nici ele la rândul lor nu afectau decât psihicul oamenilor. Să șțiți însă că acest lucru nu este valabil în irealitatea imediată, în care se află elementalii și, în esență, dragonii. Există interacțiune, și, încă cum!
Joaca și cunoașterea prin experiență
Experiență practică a lumii se capătă trăind și învățând din experiențe. Poate că un fulger urmat de un tunet te va speria, copil fiind, dar auzindu-l de mai multe ori fără să ți se fi întâmplat nimic, aflând apoi și datele științifice din spatele lor, va face că la un moment dat să-ți mai provoace cel mult o tresărire, sau poate chiar vei ajunge să te bucuri de furtună și să aștepți cu nerăbdare manifestarea ei, care să-ți exprime sentimentele de furie neexprimate de vieți întregi.
Pentru că în privința lucrurilor spirituale eu sunt mai mult autodidactă. Ce va pot spune însă este că la vârstă de 11 ani aveam deja începută colecția de cărți de divinație decupate din revista „Paranormal”, lipite pe carton și că mă jucăm cu ele în loc să mă joc cu păpușile sau șotronul. În liceu aveam deja strânse cu mult peste o duzină și făceam citiri colegelor de clasa și prietenelor. Și aveam ”mâna” bună.
Acum am alte seturi, la fel de diverse că și atunci, însă cu aceeași acoperire, doar gradul de detaliere și formă de interpretare diferă. Voit, pentru că odată cu experiență, a venit și înțelepciunea și înțelegerea capcanelor.
Dragonii și puterea personală
Dragonii pot influență materia și pot fi influențați de gândurile și intențiile noastre, dar și de acțiuni. Așa că, atenție la neatenție! Dragonii aduc putere personală, însă o putere mai mare înseamnă o responsabilitate mai mare. Dragonii sunt ai principiului Divin Feminin, pe care nu vreți să-l supărați sau, mai rău, să-l întristați!
Un dragon este un potențial divin manifestat nemijlocit și căruia „judecată” lucrurilor îi lipsește cu desăvârșire. Aspectele pe care le dezvăluie și pune în lumină sau ascunde în întuneric nu sunt judecate prin prisma binelui sau al răului, ele sunt doar teme de studiat și experimentat. Dragonii au fost și sunt temuți pentru că potențialul lor divin trezit pare de nestăvilit și de necontrolat, iar dacă trezirea este însoțită și de o lipsă de cunoaștere și experiență practică a lumii, frica de necunoscut va destabiliza și mai mult pe acel aventurier neavizat care își testează limitele, fără ca bazele și centrul să-i fie clare și cunoscute.
Și, de ce tocmai eu?
Când un expert autointitulat pe o tema începe să predice mulțimii asupra temei respective, la început își prezintă acreditările: unde, cine, ce și cât de bine a învățat el tema respectivă. Mie experiența mi-a fost cel mai bun profesor. Cu toate acestea, țin să menționez pe cineva care m-a făcut să realizez ce și cum, și căruia îi datorez accesarea conștientă a informației, Ovidiu Dragoș Argesanu. Am urmat cursurile sale de dragoni, care au fost, la fel că toate celelalte cursuri pe care le ține, pline de informații și instrumente și metode de lucru. În practică pentru curs m-am conformat și le-am urmat. Asta este însă altă poveste, ce va fi povestită cu altă ocazie. Trebuie să recunosc că modul meu de lucru și de percepție al dragonilor e cumva diferit și se concentrează mai mult pe o altă zonă. Dar, așa cum a afirmat mereu în cadrul cursurilor sale, el pune bazele și e treaba noastră să explorăm posibilitățile, așa că nu cred că e vreo problemă. El este un războinic, om de știință și apoi vindecător și profesor, cât timp eu sunt în primul rând magician, șaman, filozof, și negociator de pace.
DESCOPERĂ NOI AVENTURI CU DRAGONI …
Urmărește 10 CERURI:
Articole: SUS & JOS
EVENIMENTE
Dragonii ca și însoțitori aduc la suprafață pericolele ascunse în noi, fac să ni se manifeste umbra în toată splendoarea ei, fără ca noi să realizăm măcar, pentru că ne lipsește cunoașterea de sine, discernământul, pentru că egoul a crescut prea mare și nu mai e educabil.