TA SHEN KOU - Misterul unui simbol revelat

Revelarea divină - tehnică de lucru

Nu este om mai orb decât cel care nu vrea să vadă, nici om mai surd decât cel care nu vrea să audă.

Proverb popular

Urmând principiul prezentat de proverb și ținând de faptul că am centrul mov în mandala zilei de naștere (și cum zicea Vlad T Popescu - cei mai dificili în a-și urma calea spirituală, în ciuda faptului că le mai lipsește puțin de parcurs pe ea) am refuzat să am de a face cu misticismul care îmi este de fel inerent. Din diverse motive pe care nu o să le dezbat aici, maeștrii ascendenți au o disponibilitate redusă de a ieși în evidență cu abilitățile spirituale, de a le accesa și afișa.

Spre deosebire de cei cu centrul albastru închis, galben, turcoaz sau ocru, a căror privire se uită direct către divinitate și revelația are din start subiect și predicat, movul se ascunde în vise, în cercetarea dată de încercare și eroare, în revelația interiorizată și redescoperită precum un mister străvechi scos la suprafață de un arheolog gelos. Procesul este unul lung, anevoios în care te târâi, în șuturi virtuale din colț în colț, în același timp nevoit să te inclini în fața grației divine care rămâne aeeași, cu același grad de adevăr și același impact.

Visul lucid - instrumentul revelării

Dacă în viața de zi cu zi, pașii care trebuiau să mă poarte pe calea mea spirituală erau reticenți, ezitanți, unul înainte și doi înapoi, cu lait motivul ”Dar de ce eu, de ce acum, de ce aici, cum așa ?” exasperând-o pe prietena mea Petruta care se străduia să mă educe, responsabilă cu șuturile în fund menite să mă împingă înainte mai mult de un pas odată; în partea cealaltă - dincolo de văl - în lumea irealității imediate se lucra intens, pentru că deja anunțasem universul aici? că sunt gata să mă pornesc la drum, și asta e suficient - primul pas înspre Dumnezeu.

Visul este o cale de acces a subconștientului și inconștientului, a umbrei, a irealității imediate, de contact direct cu entitățile pe care în mod normal în starea de trezie nu le percepem pentru că mintea noastră stă de pază. Diferența dintre un vis obișnuit și unul lucid este că în cazul celui din urmă știi că visezi, și ai control asupra a ceea ce se întămplă - poți alege să te trezești, de exemplu.

Problema mea? Indisponibilitatea de a-mi aminti a doua zi ce s-a întâmplat peste noapte în vis. Diferența dintre amintire și uitare fiind simpla intenție de a-mi aminti sau nu. Piedica poate fi un simplu ”ce rost are?” lejer, neasumat. Cert e că într-o dimineață m-am trezit cu un gând țipat în spatele pleoapelor care abia se întredeschideau ”Adu-ți aminte măcar Tachenko!!!!!”

Căutarea

Trezirea spirituală dă startul unei căutări, mai mult lăuntrice, iar instrumentele avute la dispoziție ca și asistență diferă în cazul fiecăruia, în funcție atât de modul în care a avut loc trezirea dar și de abilitățile deja deținute, sau pe care ești dispus să le cultivi. Trezirea poate fi bruscă, de tipul unui accident, sau atent cultivată prin exerciții mai mult sau mai puțin obișnuite, și poate aduce cu ea abilități de tipul clarurilor (clar vedere, clar auz, clar simțire, clarviziune, clarcunoaștere etc) sau o deschidere/un acces către un anumit tip de cunoaștere, către un anumit grup sau tip de practică.

În cazul meu fiind vorba de fapt de o (re)trezire și implicând un amalgam de abilități și moduri de lucru, din care 90 % le respingeam, retrasarea informației către sursă și refacerea puzzle-ului într-o imagine clară a fost un proces anevoios și întortocheat. Imaginați-vă firul Ariadnei de ieșire din labirint, cu minotaurul pândind în colțurile întunecate, cu o lanternă a cărei baterii este pe ducă, cu firul scăpat din mână în întuneric, odată reapucat pierdut sendul de mers…

Ok, aveam cuvântul (să zicem). Cu ajutorul unei prietene căreia i-am povestit visul (mă rog, faptul că am avut un vis pe care nu mi-l amintesc dar care s-a finalizat cu o comandă imperativă), printr-o meditație am descoperit că Tachenko era o sferă de energie așezată în plexul solar, sau mai degrabă în abdomenul inferior, parțial lumină, parțial întuneric (deși aș merge pe lumină necreată de fapt), sfera în care cele două tipuri de energii se învârteau sub formă de vârtej.

Trăiască Google, mastermind-ul căutărilor de orice fel (inclusiv spirituale). Sigur, rezultatele sunt îmbunătățite de calitatea algoritmului de interogare, iar dacă tu cauți un cuvânt în rusă, când de fapt ele sunt 3 cuvinte în chineză, poți căuta mult și bine… Dar cine insistă, va găsi, sau va nimeri până la urmă calea cea bună, soluția corectă. Tachenko era de fapt TA SHEN KOU, însă confuzia numelui și semnificației nu a afectat eficiența utilizării sale, ci dimpotrivă utilizarea a dus la clarificarea sensului.

Lucrul efectiv

La întrebarea ”Ce face?” în lumea spirituală răspunsul nu va fi niciodată atotcuprinzător, clar sau instant. Nu pentru mine cel puțin. La mine practica este văzând și făcând, sigur și ceva clarcunoaștere intuitivă ca punct de plecare. Ca idee, o astfel de revelație sau un cadou spiritual pornește de la două premise interconectate, anume o misiune personală, care să te ajute în rezolvarea unor probleme personale sau ale altora. În primul rând, misiunea personală presupune dezvoltarea celei mai bune versiuni a ta, razolvând problemele pe care le ai, sau ți le-ai stabilit ca și puncte de hotar în viața ta.

Problema

Deci problema de rezolvat e a ta în primul rând, identificarea ei de cele mai multe ori nu pune probleme, mai ales dacă problema are și manifestare în planul fizic. Mai greu este de asimilat soluția la problemă, legăturile dintre puncte dor ca și proces atunci când vrei să le unești. În cazul meu, problema era starea, numită popular ”deochi”, și fiind mai mult sau mai puțin o agresiune energetică suferită involuntar atât de partea mea, cât și de a agresorilor. Fiecare ieșire în lume, în mijlocul unei mulțimi care se uita la mine, mă rupea fizic, emoțional, mental și spiritual.

Soluția

Gazda mea din acele timpuri, Dumnezeu s-o ierte, nu mai prididea cu descântatul, desigur furat din tată în fiică, însă dacă îl consideri drept terapie, el rezolva doar efectele, nu și cauza, ba dimpotrivă, fiind un descântec clasic, cu blesteme, din păcate accentua cauza creând karmă interpersonală acolo unde inițial era doar o problemă personală. Chiar și descântecul cu Tatâl nostru este o soluție tot temporară. Deochiul este un dezechilibru creat de faptul că ieși în evidență, cumva, iar lumea se conectează la energia ta, iar drept urmare are loc un transfer de energie lipsit de beneficitate. Fie nu mai ieși în evidență, fie manipulezi transferul energetic pentru a-i mări beneficitatea.

Pe acest aspect lucrează simbolul (sfera). Activarea ei (numind simbolul și concentrând atenția pe sferă) o transformă într-un portal/dimensiune de înmagazinare a energiilor care vin către tine, putând fie să urci apoi sfera în focul suprem de purificare (Soarele), fie să activezi torurile/tornadele din interiorul simbolului pentru transmutarea și eliberarea înapoi a energiilor astfel purificate.

Închiderea cercului

Tot activând simbolul intonându-i numele, am observat că o făceam pe silabe, și m-am gândit, nereușind să găsesc numele în rusă (cu folosirea chirilicelor cu tot), dacă nu e un cuvânt ci o serie de cuvinte, o frază? Evident observând că în Reiki de exemplu, simbolurile sunt astfel de șiruri de cuvinte, care au și o formă simbolică. Abia la Grand Master mi-a dat prin minte că s-ar putea să fie chineză, iar de acolo până la descoperirea că chen era shen (eu auzisem șen, dar de… eram în perioada rusă), și ko de fapt kou unde ”u” e aproape insesizabil ca sunet nu a mai fost chiar atât de mult și de greu.

Înțelegerea sensului

Ați putea crede că odată descoperită limba, și cuvintele expresiei lucrurile ar deveni mai ușoare de înțeles (mă rog, trecând sub o formă sau alta peste faptul că e chineză, sunt caractere speciale, am zis Trăiască maestrul Google, nu?) , sensul mai clar, scopul, țelul identificabile.

Sigur, cele 3 cuvinte ideograme par să bată cu acțiunea simbolului, însă nimic nu e doar ce pare a fi, niciodată, straturi peste straturi de semnificații și posibilități se deschid cu fiecare lovire de pensulă care constriește caracterul și realizezi că în chineză, mai puțin e mai mult.

TA

https://youtu.be/AI2XcK5dv-YTA

Un cuvânt care înseamnă și EL și EA și tot ce e neutru ca și spirit. Ta este spiritul înainte de a fi individualizat și personificat în masculin, feminin sau neutru, este spiritul care ia formă când te uiți la el în legătură cu altceva.

Sunt 3 ideograme, eu am dat-o drept exemplu pe cea feminină, pentru că ea este cea care se activează preponderent în mine, dar au fost momente când a fost el, sau spiritul a fost neutru ca gen.

SHEN

https://youtu.be/BemrB9cTNuM

Din nou 3 ideograme, cu trei sensuri pentru același sunet:

1. Spirit

2. Corp

3. Abis (Adâncuri)/Întuneric

Ghiciți pe care l-am ales eu ca reprezentare în video.

(神) este ”zeitatea” ”spiritul”, mintea colectivă inclusivă, a viitorului. Se raportează la spiritele superioare care se implică în afacerile lumii, spiritele care generează râuri, munți, tunete sau chiar stele. Este este puterea sau fluxul de bază din interiorul oamenilor care răspunde pentru viață și, pentru a atinge potențialul maxim al vieții, împinge spiritul pentru a se transforma în scopul de a-și actualiza potențialul.

O a treia înțelegere a shen îl descrie drept o entitate care poate fii spirituală, în sensul de a inspira admirație sau uimire, deoarece combină categorii de obicei ținute separate sau care nu pot fi înțelese prin concepte normale.

În medicina tradițională chineză, medicul va descrie acest lucru ca fiind strălucirea sau luciul care se vede deasupra suprafeței unui obiect. Dacă are strălucire, vitalitate și strălucire, are Shen bun. Un fel de duh sfânt să zicem. În acupunctură shen reprezintă energia spirituală pură lipsită de memorie și trăsături de personalitate. Simbolul este foarte asemănător cu cel pentru CHI care în anumite concepții chiar asta inseamnă.

KOU

https://youtu.be/EhogogNhCJU

Nici încheierea nu putea fi doar un simplu sens, nu?

Sigur, sensul de bază este gură, intrare, poartă, deschidere, dar la o analiză mai atentă poate fi și legat de a înnoda, confisca, aresta, a acoperi, a extrage, un buton, o cheie, o bătaie în ușă, a invada, inamic, rupere, lamă de cuțit, tăietură.

Concluzie

Ca orice alt simbol, și acesta este o poartă, o invocare a unei energii, în care intenția și intonația stabilesc modul de lucru (este vindecare, este punere în ordine, este apărare sau atac, este înțelegere, conexiune, conectare sau acțiune. Lucrând cu el i-am descoperit multe veleități și și mai multe întrebuințări decât în problema mea inițială. Pentru mine a fost ca un Graal personal, un capăt de drum care a reprezentat un alt început de drum, fix așa cum era el menit să fie.

Sper să vă fie de folos.

TA SHEN KOU

〰️

TA SHEN KOU 〰️

Călărind MĂTURA

Simbol și poveste

Cumva, imaginea de reprezentare a unei vrăjitoare autentice a ajuns să fie mătura, cel puțin dacă arunci o privire la reprezentările Haloweenului american, sau ai văzut cel puțin unul din filmele seriei Harry Potter, desigur imaginea nefiind completă fără pălăria ascuțită și bagheta magică.

Și dacă ultimele două simboluri ar găsi o explicație ezoterică relativ facilă și în zilele contemporane (lăsând deoparte coifurile din aluminiu de protecție împotriva controlului mental al extratereștrilor și a microundelor), ținând cont că Merkaba superioară are triunghiul cu vârful în sus, iar forma pălăriei Magului/Vrăjitoarei imită aspirația către planurile superioare care aduc inspirația divină și ghidarea necesară din planurile subtile în planurile materiale, iar bagheta magică poate reprezenta orice, de la bețele arse pentru purificare la cristalele divinatorii și de vindecare, care e treaba cu mătura?

Omul Întreg

Omul spiritual își extinde câmpurile în sus, în chakrele multidimensionale cu ajutorul forței date de chakrele inferioare (puterea, răbdarea și anduranța animalică, a strămoșilor, fie ei umani sau ancestrali).

Cristalele negre sunt pentru împământare și protecție în accesarea planurilor inferioare, pentru a retrezi instinctele de supraviețiure în întunericul material, unde ascuțirea simțurilor fizice îți asigură succesul.

Să nu uităm însă că aceste planuri ale existenței sunt de fapt stări ale conștiinței, reprezentări microcosmice în mentalul uman ale dimensiunilor universului care pot fi accesate atunci când conștiința găsește cheia vibrațională de deschidere a porții către ele.

Omul se află la întrepătrunderea planurilor eterice cu cele materiale, cu sarcina de a păstra echilibrul între ele. Acesta este ucenicul vrăjitor, cel a cărui conștiință s-a dezvoltat cât să poată călători de voie în toate planurile existenței sale, integrându-le în propriul său micro-univers, oglindire parțială a Universului în care se află.

Dacă faci un pic de cercetare întrebând nelipsitul Google, găsești răspuns aproape la orice întrebare, iar aici s-ar afla și răspunsul meu. Pentru că este în engleză, cei ce cunosc limba pot să-l citească, e interesant, iar pagina este a canaului TV History, așa că reprezintă o sursă de încredere, chit că tema nu. Pentru ceilalți o să prezint pe scurt, parafrazând desigur, și neratând ocazia de a strecura și propriile mele păreri, altfel care ar mai fi distracția pentru mine? Plus că eu mă calific drept expert, fiind vrăjitoare mai multe vieți, nu numai cea curentă.

Zic ei că mătura ar fi ajuns reprezentativă pentru vrăjitoare pentru că a face curat în casă era o îndeletnicire a femeii, iar de vrăjitorie erau acuzate în special femeile. Cu toate astea, este paradoxal că de prima recunoaștere de utilizare a măturii în practici vrăjitorești este făcută de un bărbat, un preot care condamna modul în care Biserica ataca vrăjitoarele, Guillaume Edelin.

Din punctul meu de vedere, mătura este un bun simbol pentru o vrăjitoare nu pentru că ar fi reprezentativă pentru feminitate, ci pentru că este precum YIN și YANG, atât feminin cât și masculin, coada este masculinul, care direcționează, acționează, puternic și de neîndoit, iar mănunchiul de paie fiind partea feminină care se ondulează, se îndoaie, care mângâie, curățind, adunând, strângând energia. Mi se pare cel mai bun exemplu în care cele două principii pot lucra împreună în armonie. Întradevăr, coada poate fi folosită în lupta de apărare, iar mănunchiul în curățare. Nu e mișto ca și concept?

Care e treaba cu zborul pe mătură? De fapt aici ar fi partea interesantă. Lăsând deoparte explicația un pic trasă de păr că femeile ar fi lăsat măturile în fața ușii pentru a anunța că sunt plecate de acasă, ducând astfel la bănuiala că ar fi ieșit pe horn, există o altă explicație cu implicații mult mai colorate de atât. Dacă vă imaginați că ar fi vorba de aluzii cu tentă mai mult sau mai puțin sexuală, nu v-ați înșela. Presupunând că nu e vorba de un zbor fizic pe mătură, asta nu scoate din calcul alte modalități de călătorie. Implicând că anumite substanțe halucinogene, înghițite ar fi putut provoca moartea, pe de altă parte, impregnate în lemnul cozii, iar acesta frecat la subțiori și ”în alte locuri păroase” ar fi putut reprezenta o soluție mult mai bună. Un alt set de buze e la fel de bun ca și altul, nu-i așa? Pe de altă parte, în vremuri moderne avem și alte instrumente, cum ar fi seturile de ouă și baghete Yoni, care te-ar ajuta la un altfel de zbor, unul extatic.

De la o simplă glumă la misiune personală

Am dat o tura asta noapte. Am avut mici probleme la motor.

Cum am ajuns eu să povestesc despre asta? Totul a pornit de la o glumă pe facebook, o simplă postare urmată de o mică provocare, tot pe FB:

Și dacă ți-aș bate seara la ușă să te invit să călărim o mătură alergând după dragonii nopții, ai chema salvarea cu halate albe, sau m-ai lua de mână și ai spune: ce mai așteptăm?

Urmarea a fost că, după ce răspunsul a fost pozitiv din partea unei mulțimi de prietene (a se înțelege vrăjitoare), una din ele a simțit să mă ajute când m-am plâns de defectarea instrumentului propriu:

Zis și făcut, Ionela mi-a făcut surpriza de a-mi trimite unul din tablourile realizate de ea, special pentru mine, o mătură - cea din imaginea articolului, destul de stresată de reacția mea la glumița ei de răspuns.

Lăsând deoparte faptul că tabloul este superb (cu sclipici cu tot), eu am pornit gluma, așa că nu ar fi cușer din partea mea să mă supăr când altcineva îmi ridică mingea la fileu.

Însă eu știu de ce au apucat-o trepidațiile, pentru că un cadou, chiar și în glumă, ascunde în lumea noastră semnificații destul de profunde, o misiune personală. Este dacă vreți, faptul că un artist are propria sa viziune despre perceperea (i)realității care te descrie în profunzimile tale cele mai ascunse, dar și faptul că modul în care ești perceput/sau cadoul spune ceva și despre ce se vrea de la tine. Nu că Ionela nu mi-ar fi spus, chiar în repetate ori, ca vrea sa tin un curs de antichackre la care să participe, dar nu cred că e conștientă că mi-a cerut-o și în mod subtil, prin modul în care mi-a conceput ”mătura”.

Analiza pe text

Și acum să analizăm simbolurile prezente în tablou (mă simt din nou la ora de limba română - ce senzație).

În primul rând culorile tabloului sunt cele ale antichackrelor: verdele măsliniu, turcoazul spălăcit, maro-ul și negrul indecis. În umbră, culorile nu au puritatea și transparența luminii, sunt amestecate atât de mult încât este greu de identificat cui aparțin, se află pe puntea dintre ceva și orice. Îmi place și cadrul de răsuciri discrete precum un labirint în care te poți rătăci sau pierde, din nou, la fel precum conștiința riscă să rămână prinsă în vârtejul iluziei unui anticer. Mai multe informații despre antichakre găsiți aici.

Floarea de crin, prezentă atât în formă pe coadă cât și ca fond în forma mănunchiului, și norii argintii anunță/invocă prezența Duhului Sfânt, a arhanghelului Gabriel și a Maicii, în esență principiul Divin Feminin care să ghideze călătoria pentru a primi darurile și călăuzirea divină, revelația voinței lui Dumnezeu ca și misiune personală.

Cele două cristale roșii mi se par cea mai tare reprezentare a eului meu interior. Întradevăr, de câte ori am simțit nevoia de repaos, de alint, de hrănire cu energie maternă vindecătoare, mergeam să dorm în brațele mamei Pământ lângă cristalul inimii sale, un cristal roșu magenta (cel puțin eu așa o percep - am o prietenă care o vede albastru, pe de altă parte ea are mici probleme cu culorile), legând o coardă ombilicală între propriul meu cristal și cel al Mamei Pământ.

Pământul este gazda umbrei noastre în această întrupare, și orice vizită în umbră ar fi bine să fie însoțită de o aliniere dintre inima ta și inima pământului, să pășești cu respect, onorând rolul asumat de suport pentru tine și toate încarnările spiritului tău, precum și a alaiului și neamului (dacă e cazul). Până și cel de-al treilea ochi este poziționat între cele două inimi (inima ta mai înalta - o chackră transpersonală 8, și inima pământului - Steaua Pământului, privind la ce se află între ele, larg, deschis din răunchii instinctelor tale.

Astfel că mătura este întradevăr o formă de călătorie, una interioară, în abisurile ființei pentru a redescoperi abilități de mult uitate și/sau pierdute, este o invitație de a îndrăzni să fii și să faci lucruri neobișnuite, în afara zonei de confort, dincolo de ceea ce știi, către ceea ce nu știi că știi. Luați-o pe-asta ca și încurcă limbă și pus creierii pe moațe. Până la activarea Merkabei ca și vehicul de călătorie intergalactic și interdimensional, e bună și o mătură pentru zborurile locale și de linie.

Pe Ionela o găsiți aici, dacă și voi aveți nevoie de o mătură personalizată, sau un dragon însoțitor, sau un înger păzitor.