Cronica unei apocalipse anunțate

Semne (ne)bune anul are

http://e-mandala.ro/

Da, trăim vremuri apocaliptice, dacă nu ați primut incă Memo-ul, verifica ți-vă mesageria divină, sigur e plină până la refuz de mesajele pe care le-ați ignorat cu talent ca de obicei. Dacă sunetele trompetelor nu v-au sunat apelul de trezire, e posibil sa suferiți de otoscleroză, așa ca mine, dar să știți că boala asta nu e o scuză suficientă, că ea te face să le simți în stomac precum o indigestie și un ghem de sârmă ghimpată.

Profeția începutului sfârșitului e una arhicunoscută, da, ați ghicit, faimoasa 2012, dar la fel ca orice lucru care necesită interpretare, sensul se pierde în traducerea termenilor de referință.

Apocalipsă înseamnă sfârșitul lumii. De ce lumea ar crede că el vine peste noapte cu un cataclism, mă depășește. Această falsă așteptare este ea în sine un dezastru apocaliptic, pentru că odată trecut un termen profețit, și nimic “apocaliptic” nu pare să se fi întâmplat, lumea răsuflă ușurată, și revine la obiceiurile de zi cu zi, când tocmai ele sunt obiectul de lucru cu care s-ar gestiona apocalipsa.

Ce a mers numai merge, iar eforturile de a presa în vechile direcții și obiceiuri au recul neașteptat. Ultima apocalipsă a fost chemarea maeștrilor, mulți au fost chemați să-și pună sufletul la bătaie, și foarte puțini au răspuns, cea de acum este pentru îngerii cunoașterii, au învățat ceva din experiența practică pe pământ?

Revenind la anul curent (cel către care ne îndreptăm rapid zilele astea), el promite să fie tot unul cu năbădăi, în care sufletul nostru se joacă pe scena vieții cu și mai mult avânt, și talent actoricesc, mai ales în relațiile cu ceilalți.

În 2024 sufletul își va resimți misiunea personală și mai mult ca o comandă divină, ce trebuie dusă până la capăt. E mai importantă decât oricând exersarea compasiunii, iar dacă nu sunteți dispuși să înțelegeți universul vă va arunca cu forța în papucii altora să vă oblige să le jucați rolul până înțelegeți, până deveniți compasivi.

Cine știe, poate atât de mult, încât puteți chiar să scrieți un manual cu legea compasiunii și grijii față de viață (și am un prieten care vă poate ajuta să-l publicați).

Tot acum e momentul unor pelerinaje în locurile unde vă cheamă sufletul, atenție să respectați regulile locului cu sfințenie, și mai ales să nu uitați ofrandele față de oamenii locului respectiv.

Cum iei un medicament scârbos dar necesar? Linguriță cu linguriță. deci să începem:

IANUARIE

Luna lui pică pară mălăiață… Glumesc. Luna asta ai putea fi tentat să ieși în forță în lume să o cucerești, să o schimbi, să îți lași amprenta asupra ei, și vei avea șanse de reușită, vei reuși să îi convingi pe ceilalți că asta e calea, dar nu o face, în urma ta lumea va rămâne buimăcită și datoare sau lipsă suflet către alte forțe ”ajutătoare”.

Mai bine fă o meditație în mișcare zilnic, ieși în lume rămânând în afara ei, un simplu observator a ce trezește o astfel de ieșire în tine, ce amintiri, ce impulsuri, cu cine te întâlnești, ce plăți ai față de ei. Și da, va fi un pic deprimant, tentația de a încălca regulile mare, mai ales că e posibil să scapi basma curată, deși sufletul va atârna greu la balanța finală.

februarie

Ah, dorința de dreptate taie și în carne vie, deși în alte vieți s-a dovedit că ochi pentru ochi lasă pe toată lumea oarbă. Într-o lună ca asta manifestă un Napoleon suficient șarm, putere de convingere și forță să antreneze o nație întreagă să cucerească teritorii de necucerit. Dorința de recunoaștere, de a fi în centrul scenei eclipsează intuiția adevăratei dreptăți, adevărul este manipulabil de propriile noastre amintiri.

Mare atenție în această lună la ce luăm cu japca, pentru că credem că ni se cuvine, în detrimentul celorlalți, este luna în care regulile terești și cele divine se suprapun, iar încălcarea lor poate greși grav față de dreptul la viață, câștigul financiar și beneficiul propriu nu scuză mijloacele prin care este obținut.

MARTIE

Martie nu e degeaba luna vrăjilor, iar în 2024 se va vedea acest lucru cu prisosință, acum mai mult decât oricând sufletul va fi pus la bătaie, puțin în a-i domina pe ceilalți să se facă voia noastră, să câștigăm un pic mai mult prestigiu, să ne impunem propriile reguli.

Tobele de luptă vor continua să bată, chiar dacă mai mult în surdină, căci acum vor începe să iasă la suprafață efectele războiului economic. Va fi mișto atunci când și ieftinăturile chinezești vor fi prea scumpe, mai ales când ele reprezintă aproape 90% din obiectele ce ne înconjoară.

Pe de altă parte, e o lună propice să ne plătim datoriile karmice dedicându-ne vindecării și învățării celorlalți, în armonie cu voia lor și la cererea lor expresă la o plată simbolică.

APRILIE

Eh, dacă ați trecut cu bine de luna ianuarie, să știți că a fost doar antrenamentul pentru aprilie. Circ și jale, iar de data asta sforile le trage Sinele Superior, un regizor/maestru păpușar cu maxim de imaginație și talent. O fi Paștele setat în mai, dar cerurile se deschid în aprilie, cu actualizări karmice mari, pe toate planurile (individual și la grămadă, de neam și personale, pe plan fizic, emoțional și spiritual.

Acum e posibil un crash economic major, care îi va lăsa pe mulți flămânzi și bătându-se pe resurse. Și nu, soluția nu este să umpli buncărul cu provizii lăsând rafturile magazinelor goale, ci acum ar fi bună o practică de stat la întuneric, în post de mâncare, vorbe și socializare, ieșitul în lume se poate lăsa cu bătaie, la propriu și la figurat.

MaI

Putem arunca Codurile pe geam, că nici cei care ar trebui să le aplice nu le vor respecta. Unii vor ști să joace pe muchia dintre legal și ilegal, dar numai cei care altădată au marjat pe jocul vieții impunând savgardarea ei cu orice preț. Puțini însă…

Toate bărcile de salvare se scufundă, ghidajul divin lipsește cu desăvârșire (trebuia căutat în luna anterioară), ochii văd, inima cere, conștiința… e confuză.

În această lună va fi testată acuratețea busolei morale, a compasiunii, a capacității de înțelegere a faptului că totul e un joc, și toți suntem actori care ne jucăm prea bine rolurile (sau nu).

IUNIE

În orice furtună există o oază de calm, ochiul central care îți permite să te reculegi și să îți aduni forțele pentru tura doi. Deși e luna lui cuptor, nu plecați în vacanță, marcați starea de repaus cu odihnă activă: e timpul să pui pe hârtie lecțiile învățate, e timpul să dai înapoi, să ai grijă de viață, de sufletul tău, de mintea ta.

Pentru tot ce vei oferi acum, vei primi însutit, fie că e îndrumare, grijă, suflet. Nu faceți însă abuz, atenție la ce mâncați și ce gândiți, gradul de materializare este mare.

Am ajuns la jumătatea anului, însă până în 2030 mai e, și nici atunci nu e de culcat pe o ureche. Dacă nu l-ați văzut până acum, vă recomand serialul Manifest pentru a înțelege două lucruri: că Totul este legat cu tot și Toți sunt chemați să-și amintească ce au de făcut, dar nu toți sunt dispuși să audă, să facă, să ierte pentru binele tuturor. Până la semnele Apocalipsei au existat semne insesizabile repetate precum picătura chinezească pentru urechi surde, și ochi orbiți și minți și inimi închise.

Bestia acestei Apocalipse este cunoașterea, ea plutește în aer la propriu, la o lungime de atingere cu vârful degetelor. Cunoașterea lipsită de înțelegerea compasivă este însă calea spre (auto)distrugere.

Aoleu Doamne e Apocalipsă, ce-o să facem??? Aparent, ce făceam și înainte, doar că mai greu, cu mult mai multă suferință, pentru că Universul sare pragul în următorul ciclu, iar oamenii vor ca totul să rămână la fel, chiar și chestiile nasoale, pentru că s-au obișnuit cu ele.

Adevărații profeți nu se uită în viitor, ci în prezent. Ei doar observă ruperea ciclului, anomaliile. Natura este prima care se schimbă, ajutată și de influența noastră asupra ei. Într-un fel, ne-am precipitat propriul sfârșit, alergând spre era cunoașterii inutile, pe care o acumulăm fără discriminare sau discernământ, fără a depune efortulde a înțelege.

Dacă această pauză de reflecție nu v-a deschis ochii către cultivarea discernământului, luați și citiți “Cască bine ochii” a Marianei Kaplan, o puteți găsi aici.

Iulie

Era și timpul ca sinele superior să strice ploile egou-lui. Cel din urmă s-a prins că fără suflet nimic nu merge, și pleacă în căutarea lui. Doar că ce iei pe mere dai pe pere, actualizările karmice din aprilie sunt la scadență acum.

Altfel, circul continuă, certurile sunt la ordinea zilei, iar conexiunea cu sinele superior nu ajuta în relație cu ceilalți sau când sufletul vrea să se manifeste.

August

Lucrurile se complică, de parcă nu ar fi fost deja greu de înțeles și gestionat. Te vindeci sau mori, protecția pe care ți-o oferă statul este o utopie, interesul financiar primează, gesturile teatrale, declarațiile bombastice țin locul măsurilor efective (nimic nou sub soare de altfel).

Pe de altă parte, dacă nu ai făcut-o până acum, e un timp bun de construit propriul spațiu sigur, departe de lunea dezlănțuită, cu un ecosistem independent.

Septembrie

Pare un alt moment de tras sufletul. Și poate fi tras din trecuturi, din ce am cucerit altădată: nații, provocări, suflete. Succesul din trecuturi se va răsfrânge asupra mulțimilor care și acum vor urma liderul care altădată i-a cucerit/convins/influențat. E timpul să vă suiți pe scenă, să vă prezentați cauza, pentru că acum e momentul în care veți găsi susținătorii, iar dacă dacă faceți acest lucru convinși de dreptul vostru divin, aveți șanse să îi luați și cu arcanul. Atenție însă că interesele nu coincid, mersul cu turma nu vă conduce în direcția voastră ci a mulțimii, liderul ales nu vede interesul tuturor, ci pe al său, iar în jocul de șah, pionii sunt primii sacrificați.

OCTOMBRIE

Dezamăgiți de rezultatele lunii anterioare, ne retragem în solitudine să ne lingem rănile și să plănuim răzbunări complicate care să le strice feng-shuiul celor care ne-au dezamăgit. Vrem noi reguli care să restrngă aria de acoperire și de influență a liderilor ca aceștia să nu mai facă ce îi taie capul. Din seria mulți vor, puțini au, și totuși trăiesc, dacă nu fericiți, măcar semi-liniștiți până la adânci bătrâneți, ce gândim nu are șanse să se materializeze. Am putea însă face un bilanț scris al vremurilor trecute, avem șanse să învățăm ceva din amintiri.

NOIEMBRIE

Acum, dacă au mai rămas gânduri de răzbunare de luna trecută, ele au șanse mai mari să se materializeze, dacă le psaltiezi precum David și le ”cânți frumos”. Tentația de a încălca regulile jocului este una mare, mai ales pentru cei care știu cum, și au puterea cuvântului și vocea seducătoare, și a căror privire te pierde.

Puterea lui Dumnezeu e încercare când te rogi pentru ea, iar înțelepciunea, când o ceri, o obții prin proba focului și a bătăii, așa se călește sabia, așa că aveți grijă pentru ce vă rugați că s-ar putea să și primiți, dar ce primiți să nu fie ce v-ați fi așteptat să fie.

DECEMBRIE

În luna decembrie, banii se fac din mâncare, mai ales dacă luna anterioară s-a stat în post și rugăciune. Ochii văd, inima cere, conștiința nu și nu. După așa ani grei, de sărbători riscul de depresie e mai mare, pentru că este greu să ne controlăm ce gândim, ce simțim, și să le corelăm cu așteptările ce le avem de la noi înșine, și de la alții.

Ultimele luni sunt grele pentru că energiile s-au adunat (și amestecat) de peste an. Nu mai știi ce te-a lovit, și de ce, și ce vrea să însemne. Lucruri peste care credeai că ai trecut, încă mai bântuie culoarele sinelui, umbre familiare mai puțin înspăimântătoare, cu un nou grad de frustrare că nu se mai termină odată. Lecțiile s-au acumulat, și par să depindă una de alta, și de alții. Dați de pomană celor care nu au și celor care au cu adevărat nevoie și nu îi judecați pentru neputința lor, e și a voastră.

Divinația, de la agonie la extaz

Curiozitățile, bătu-le-ar vina

“Curiozitatea a omorât pisica” zice o vorbă populară, apropo de înțelepciunea din popor, testată de-a lungul generațiilor care au observat anumite lucruri având puțin timp și înclinație să facă asta… Iar despre aceeași pisică, aceași sursă spune ca ar avea 9 vieți, prin urmare riscul este de 10 ori mai mare pentru om…

Cu toate acestea, omul nu își poate stăpâni curiozitatea care îl împinge să deschidă uși închise dintr-un motiv, uneori chiar foarte bun…

Deschiderea unei uși interzise e începutul unei aventuri în orice poveste care se respectă, al cărei sfârșit poate fi însă imprevizibil.

Paradoxal este că, indiferent câte avertismente sunt puse pentru a te opri, cât de fericit, împlinit ai fi, tot vei ceda tentației necunoscutului interzis, dorind să îl faci cunoscut.

Pentru că dorința de a ști, de a avea sub control mediul înconjurător, este atât calitatea cât și defectul omului, sunt cele care i-au asigurat supraviețuirea și supremația.

Tarotul, o capcană fără scăpare

Dintre toate metodele de divinație pentru aflarea viitorului, printre cele mai cunoscute, mai vechi, mai uzitate, evident, se numără Tarotul.

Când află lumea că în timpul liber joc rol de vrăjitoare, cu animal de companie dragoni, iar pasiuni numerologia și bătutul clopotelor, majoritatea îmi mărturisesc că și ei s-au jucat odată, chiar cu succes, cu cărțile de tarot. Unii încheie brusc descrierea cu afirmația că în ciuda succesului, le-au aruncat, pentru ca le-a spus cineva răul pe care îl reprezintă.

Desigur, cum mă număr printre cei care tot de acolo au început, și încă din fragedă pruncie, înțeleg unde bat fără să am nevoie să îmi explice cu de-amănuntul ce li s-a întâmplat, eu pot să îmi imaginez perfect că s-au jucat cu focul și s-au ars, și au dat vina pe foc, nu pe faptul că nu și-au luat măsurile de siguranță, nu au înțeles focul ca element, că nu au închis poarta la loc, și că odată aprinsă scânteia, unde cade face ravagii.

Imaginați-vă că aprindeți un chibrit și el arde până vă ajunge la degetele care îl țin și îl scăpați. Dacă aveți prezență de spirit și noroc, îl striviți cu piciorul (dacă piciorul e încălțat), pică în loc unde nu există materiale inflamabile.

Dacă pică între paie sau lemne uscate, întoarcerea spatelui va stârni un incendiu greu de oprit și stăpânit.

Tarotul lucrează cu arhetipuri de întuneric și deschid porți către entitățile de jos, cele care știu cel mai bine și mai clar viitorul apropriat, tocmai pentru că sunt deciși să îl determine cu orice preț în defavoarea unui viitor îndepărtat incert.

Inclusiv Norocul, pe care omul și-l determină prin entitatea Moloch, cea atât de blamată de ortodoxie, pe care nici ei nu îl/o înțeleg la adevărata ei valoare.

O să fac o paranteză aici să explic puțin, pentru cei care își doresc sau urează noroc. Norocul aduce aici și acum toată energia, tot potențialul disponibil, la manifestare. Sigur, în detrimentul generațiilor viitoare, al sufletului copiilor ce vor rămâne fără energie, sacrificați oportunităților prezentului.

Si ca idee, potențialul nu vine singur, nu așa funcționează universul, el vine cu lecțiile aferente, toate, de aia norocul nu ține, sau nu e atotacoperitor.

Încheiind paranteza, asta face Tarotul, deschide porțile către toate lecțiile spiritului, cele arhetipale, iar dacă arhetipurile pe care le invoci, nu le stăpânești, ești f***t, scuze, vroiam să spun mâncat.

Stăpânirea Tarotului

Primul pas în stăpânirea unui lucru este desigur aprofundarea cunoașterii lui la nivel de informație. Așa că faptul că ai ajuns să cunoști semnificația cărților și a combinațiilor dintre ele nu te ajută să știi și ce să faci cu informația primită, nu te apără de ce vine împreună cu această informație.

Ca să poți stăpâni pe deplin, ai nevoie să poți stăpâni în primul rând elementele și corpurile numerelor pe elemente (arcanele minore), și elementele spiritului (arcanele majore) care reprezintă ipostazele spiritului. Ha, noroc cu asta! Nu, nu vă bazați pe noroc, v-am explicat mai sus de ce nu e o idee bună.

Doar Dumnezeu știe Tarot și se poate juca cu el, și o face fără a avea nevoie de carduri de reprezentare, iar folosirea tarotului pentru aflarea viitorului vă poziționează în rol de Dumnezeu, atenție - atât pentru voi înșivă, cât și pentru cei cărora le deschideți cărțile.

Consecințele sunt drastice de ambele părți, și de aceea cei care dau, încearcă să copieze atitudinea îngerilor, oferind răspunsuri vagi, care să încalce cât mai puțin liberul arbitru.

Pentru că atunci când întrebi și primești răspuns, nu mai ai scuza că nu ai știut; pentru că odată aflat, revelat misterul, se ridică problema a ce ai făcut cu ce ai aflat? Nu merge nici scuza: dar nu am crezut, nu am fost sigur(ă), nu…

Pe de altă parte, tarotul poate fi o altă cale de cunoaștere, nici mai bună, nici mai rea decât altele. Nici măcar una mai completă, ci un simplu început. Cardurile sunt un instrument de revelare, a ce anume, depinde de ce și cum întrebi, că cine răspunde am stabilit deja.

De trecut prin această cunoaștere vom trece oricum și nu depinde decât de noi dacă trecem cu forța sau conștienți de ce se întâmplă și asumat.

Clarvedere, clarviziune, clarcunoaștere și divinație

Trei claruri cucuiete…

Clarvederea

Dintre toate clarurile, clarvederea pare să reprezinte cea mai râvnită/temută/admirată abilitate extrasenzorială, atât de cei porniți pe calea spirituală, cât și de cei care așteaptă îndrumare de la primii. Pare să reprezinte piatra de hotar care validează trecerea în irealitatea imediată, o abilitate mistică atotacoperitoare, când de fapt, niciodată lucrurile nu sunt atât de clare în privința clarurilor.

Deschiderea celui de-al treilea ochi pentru clarvedere nu face decât să-ți lărgească spectrul vederii cu încă o dimensiune, ce dimensiune, eh… aici e șpilul, cea în care te afli. Pardon, cea în care conștiința ta vibrează, pe frecvența unei chackre, sau a unei antichakre. Ce sunt ultimele aflați mai multe aici.

Clarvederea este precum o fotografie sau un film mut, un fel de instantaneu surprins de altcineva. Vezi momentul ales de fotograf și nimic dincolo de el. Exersarea celui de-al treilea ochi poate concentra atenția pentru a observa mai multe detalii, însă doar inteligența emoțională ajută la interpretarea lor, iar conștiința de sine în prelucrarea lor.

Claritatea imaginii depinde de calitatea aparatului și de experiența fotografului, dacă știe să regleze contrastul dintre lumină și întuneric. Acuratețea istorică și gradul de detaliere țin de perspectiva pe care fotograful vrea să o prezinte, asupra căror detalii vrea să atragă atenția. Și știm cine se ascunde în detalii…

Clarviziune

Este posibil să ai al treilea ochi deschis 100 și totuși clarvederea să nu-ți fie accesibilă în sensul prezentat mai sus. Asta pentru că vederea este orientată către interior, nu mai are setea de cunoaștere a lumii exterioare în cele mai mici detalii, ci cristalizarea informațiilor în experiența personală, transformarea lor în concept, în esența universal valabilă, în mod detașat și totuși personal.

Clarviziunea este atemporală și aduce cu ea emoția Sinelui Superior de unde de obicei se descarcă informația. Aurul spiritual este suflet încărcat cu valoarea experimentării emoției, informația pură nu are capacitatea de a transcende granițele tuturor dimensiunilor, cunoașterea există oricum și rămâne aceeași în mod permanent, doar emoțiile au intensitate, opoziție, nuanțe.

Viziunea este vederea la distanță cu sufletul, este implicarea personală în proces, este credința dincolo de știință.

O viziune poate fi ceva ce mintea ta încă nu știe să înțeleagă, nu are puncte de referință, nu e o fotografie, ci o pictură abstractă, pe care dacă te oprești să o contempli îndelung, să îți deschizi sufletul și simțurile către ea, dacă te familiarizezi cu autorul și imaginezi în locul lui, vei reuși să creezi o relație intimă, personală pe care nu vei putea niciodată să o ștergi din memoria ta.

Clarcunoașterea

Clarcunoașterea vede obiectul observat și observatorul și relația dintre ei în același timp, vede cauza în efect și efectul în cauză. “Vede” în sensul de înțelege, de a face conexiunile dintre ele, de a sesiza interdependența.

SINESTEZÍE s. f. 1. percepere simultană pe cale senzorială diferită a unui stimul receptat la nivelul unui analizator; corespondenţă (II). 2. principiu potrivit căruia senzaţiile diverse (coloristice, muzicale, olfactive etc.) îşi corespund în plan afectiv.

Clarcunoașterea este sinestezică, conceptuală până la esența ultimă, este spirala care a închis cercul.

În ciuda acestui fapt, dezvoltarea clarcunoașterii nu ajută, chit că poate părea țelul ultim al căutătorului spiritual. Faptul că știi, chiar și în mod clar, nu îți rezolvă problemele. Aduce puțin cu dilema filozofului: să ai cu cine, cu ce și unde, dar ce rost are?!?

Știutul nici nu împiedică și nici nu accelerează lucrurile, le suspendă în afara timpului, în așteptarea armonizării universului cu planul divin. Dacă clarvederea este nerăbdarea de a ști, iar clarviziunea credința revelării, clarcunoașterea este certitudinea că totul trece, răbdare să fie.

Clarcunoașterea are o anume predestinare inerentă, pentru că reprezintă o certitudine care include atât credință, cât și viziune; atenție și voință în a urmări procesul convins de imuabilitatea lui, și așa precum electronii sunt dezordonați în absența observatorului, dar se aliniază ordonat conform așteptărilor atunci când te uiți la ei, tot la fel se întâmplă și cu materializarea clarcunoașterii.

Divinație

De ce am inclus și divinația în acest articol? Ce are sula (instrument de scos cuie-nu vă gândiți la prostii) cu prefectura? Prea târziu, v-ați gândit deja, nu mai puteți anula imaginea care s-a strecurat în faldurile conștiinței voastre. E destul de ușor să manipulezi mintea pe o linie de gândire, să te joci cu un arhetip verbal…

Ei bine, Divinația este metoda prin care puteți exersa cele trei claruri de mai sus, pe rând, împreună, în joacă, sau în serios.

Cardurile divinatorii sunt, de cele mai multe ori, rezultatul clarvederii, clarviziunii și clarcunoașterii altcuiva, și vă pot servi drept îndrumător sau nu. Puteți porni individual pe drumul cunoașterii cercetând precum un bibliotecar, sau experimentând precum un alchimist, sau observând precum un om de știință, și posibil până la final să vă puteți creea propriile carduri sau înțelesuri.

De la ce vedeți și cum interpretați ceea ce vedeți, mergând pe firul poveștii până la conceptul de bază și eventual veți ajunge la intuirea poveștii fără a atinge cardurile.

Cartea Creativității - Osho Zen Tarot

Astăzi vreau să vă povestesc despre creativitate, mai exact, despre energia de manifestare este cea a Creativității din Tarotul Zen al lui Osho. Aceasta reprezentă capacitatea de a înțelege simbolurile ascunse în artă și în viață; puterea de abstractizare. Ca și arhetip, creativitatea ține de manifestarea sufletului, energia care cu ajutorul imaginației dă viață tuturor posibilităților, creând lucruri de valoare, de durată. OSHO Zen Tarot se focalizează pe înțelegerea acțiunilor ce se petrec în prezent, spre deosebire de cărțile obișnuite de tarot care urmăresc cunoașterea viitorului. Este un sistem bazat pe înțelepciunea de tip Zen, care afirmă că evenimentele din lumea exterioară reflectă propriile noastre gânduri si sentimente, chiar și pe acelea care nici nouă nu ne sunt clare. Scopul este acela de a ne întoarce atenția de la ceea ce se întâmplă în exteriorul nostru, pentru a putea înțelege mai bine ce se întâmplă în subconștientul nostru.

Câteva cuvinte despre creativitate

Din alchimia focului și apei în lumea de jos până la coborârea luminii divine din cea de sus, figura din imagine este ”posedată” de forța creativă. Experimentarea creativității este precum o intrare în lumea misterelor, o lume în care tehnica, expertiza și cunoașterea sunt niște simple instrumente, cheia o reprezintă disponibilitatea de a te abandona forței care naște toate lucrurile. Creativitatea este un flux de energie care curge nestăvilit, trăgându-te împreună cu ea, nu are o formă sau o structură, cu toate acestea, toate formele și structurile iau naștere din ea.

Creativitatea se refera la calitatea pe care o aducem muncii noastre. Ea reprezintă o atitudine, o viziune interioara, un mod de a privi lucrurile. “Nu oricine poate fi un pictor”, și de altfel nici nu este necesar. Dacă toți oamenii ar fi pictori, aceasta lume ar fi extrem de urâtă; ar fi foarte dificil să trăiești în ea. La fel, nu oricine poate fi un dansator, si de altfel, nici nu este necesar. În schimb, toată lumea poate fi creativă. Orice ați face, faceți cu bucurie, cu iubire. Dacă veți acționa astfel și nu doar din motive economice, veți acționa într-un mod creator. Dacă simțiți că o activitate crește din ființa dumneavoastră, ajutându-vă să creșteți la rândul dumneavoastră, ea este cu siguranță o activitate spirituală, creativă, divină. Cu cât veți deveni mai creativ, cu atât mai divin veți deveni.

Creativitatea, Creatorul și Divinul

Toate religiile lumii au afirmat că Dumnezeu este un Creator. Nu știu dacă El a fost sau nu Creatorul acestei lumi, dar știu cu siguranță un lucru: cu cât veți deveni mai creativ, cu atât veți fi mai divin. Când creativitatea dumneavoastră va ajunge la apogeu, când întreaga dumneavoastră viață va deveni creativă, veți deveni una cu Dumnezeu. Probabil ca El a fost într-adevăr Creatorul, căci oamenii care au fost extrem de creativi au fost cei mai apropiați de El. Iubiți tot ceea ce faceți. Atunci când acționați, fiți meditativ, indiferent cât de măruntă vi se pare acțiunea dumneavoastră!

Nu contează forma specifică pe care o asumă creativitatea voastră – poate fi o pictură, un cântec, o poveste, sau o activitate de grădinărit ori gătit. Cel mai important este să fii deschis(ă) către ceea ce dorește să se exprime prin tine. Și amintește-ți că nu ești stăpânul creațiilor tale, ele nu ne aparțin. Adevărata creativitate provine din uniunea cu Divinitatea, cu Misticismul și Necunoscutul. Nu vă fie teamă de mediocritate, de greșeli, nici cei mai mari artiști nu au fost mulțumiți de capodoperele lor, căci li se părea că ele nu ating perfecțiunea viziunilor lor. Gândiți-vă la creativitatea copiilor care creează nave spațiale din sănii, ele nu vor zbura niciodată, dar nici nu e nevoie, imaginația lor i-a dus deja pe lună, uneori reușești cu greu să identifici în desenul lor personajul portretizat, dar asta nu îi face pe ei să se bucure mai puțin de el.

Ce ne învață Osho, legat de manifestarea acestei energii:

“Creativitatea este o atitudine, o abordare lăuntrică, înseamnă se te bucuri, să sărbătoreşti, să fii prezent în tot ceea ce faci. Este o calitate pe care o aduci în activitatea pe care o desfăşori. Nu contează ceea ce faci, ceea ce contează este să pui suflet în ceea ce faci. Când îţi spun să fii creator, nu vreau să spun că trebuie să te faci pictor sau poet. Ca să fii creator, lasă-ţi viaţa să fie o pictură, lasă-ţi viaţa să fie un poem. Când inima este trează, când inima dansează de recunoştinţă adâncă, când inima este în acord, în armonie cu existenţa, din acea armonie se naşte creativitatea. Nu trebuie să te duci la vreo şcoală pentru a învăţa creativitatea. Nu-i vei găsi sensul uitându-te. Trebuie să devii participant. Sensul vine prin participare. Participă la viaţă! Participă cât mai profund, cât mai total cu putinţă. Riscă totul pentru participare. Dacă vrei să ştii ce e dansul, nu te uita la un dansator, învaţă să dansezi, fii tu dansator. Dacă vrei să cunoşti ceva, participă.”

DESCOPERĂ ARTA DIVINAȚIEI

Arta divinației - Maimuța, animalul de putere

Vă propun o exemplificare a ce înseamnă în practică Arta divinației și contemplarea unor energii în vederea integrării lor ca și aspecte ale personalității noastre atunci când devii conștient de mișcarea energiei și îți dai voie să te miști în aceeași direcție cu ea. Ca orice joc care implică șansă, contează să ai mână bună, iar eu am, posibil dintr-o practică îndelungată și o deschidere largă în această direcție. Arta constă în modul de contemplare, în alegerea cu discernământ a metodei de divinație și a intenției, și într-o mai mică sau mai mare proporție în interpretare. De-a lungul timpului am colecționat un număr larg de seturi de cărți divinatorii, ca orice vrăjitoare care se respectă. Unele le-am confecționat singură, altele le-am cumpărat, însoțite sau nu de explicații, unele sumare, altele umplând o carte întreagă. Aspectul meu de bibliotecară face să am acces facil la informații, iar o anumită senzitivitate face să simt mișcarea energiei intuitiv.

Arta Divinației și animalele de putere

Se crede că divinația înseamnă ghicirea viitorului, este și nu este adevărat: odată ce devii conștient de circumstanțe, toate aspectele unei situații, de tipul de energie angajat și direcția de mers a energiei, practic nu îți va fi greu să intuiești ce se va întâmpla, și cum, ba chiar și când (sau măcar un interval). Divinația în acest caz e o simplă evaluare, observare a realității împreună cu influențele și aspectele subtile. Dacă ar fi să numerotez seturile și apoi să extrag la întâmplare numărul pentru săptămâna în curs, sau să-l aleg pe cel numerologic potrivit, iar apoi să îmi setez intenția de a descoperi tipul de energie/aspectul, cartea care se va manifesta în timpul săptămânii, cu siguranță voi fi prima surprinsă de rezultat.

Astăzi a ieșit la înaintare setul cu animale de putere ca și spirite ajutătoare. Animalele de putere sunt o alegere interesantă în acest joc al contemplării unor posibilități personale, pe care, să recunoaștem, nu prea le urmărim îndeaproape. Animalele de putere ne învață anumite moduri de a trăi în mod natural, redobândind abilitatea de a supraviețui într-un mediu ostil, de a ne adapta la el, indiferent de ce tip ar fi.

Maimuța - intepretarea cărții

View fullsize

Animalul de putere care a fost extras ca și tip de energie este Maimuța, care are drept atribut principal ingenuitatea, însemnând că situațiile cu care vă veți confrunta în această perioadă vor necesita adaptabilitate și spirit inovativ. Energia și spiritul maimuței sunt cele care te pot ajuta cum să te adaptezi mai întâi la niște circumstanțe volatile, care se schimbă permanent și rapid: precum maimuța care atunci când sare de pe o cracă pe cealaltă, neștiind niciodată care este suficient de rezistentă pentru a o susține și trebuind să o găsească pe următoarea rapid; la fel și noi vom avea nevoie de reacții și evaluări rapide ale circumstanțelor, apoi atenție către următoarea țintă pentru a identifica următoarea cracă de care să ne agățăm. Maimuțele sunt animale capabile de a găsi soluții și idei creative, bazându-se atât pe spiritul de observație și imitație, cât și pe instincte pentru a evalua, și apoi alege drumul de urmat.

Creativitatea, soluții și atașamente

Chiar dacă veți fi tentați ca, odată găsite soluțiile inovative, creative și inteligente, să vă atașați de ele, nu o faceți, căci noi factori vor interveni în ecuație, fiind necesare alte idei, și alte schimbări de direcție, fiind necesară o nouă adaptare rapidă. Nu fiți dezamăgiți dacă una din direcțiile asumate nu duce nicăieri, iar ideile creative nu dau rezultate, dacă sunteți dispuși să vă mișcați rapid veși găsi altele noi. Folosindu-vă inteligența, dexteritatea, curiozitatea puteți să vă opriți să analizați ce se întâmplă și să vă ajustați mișcările în funcție de noile informații. Când veți primi înapoi veți vedea că fiecare mișcare a avut scopul și timpul ei potrivit, dacă nu v-ați blocat în rutină și vechi obiceiuri.

Sociabilitate, veselie

Lăsați râsul să intre înapoi în sufletele voastre, fiți sociabili, deschiși, chiar un pic obraznici, și jucăuși, râsul este incredibil de vindecător, iar joaca este un bun profesor. Maimuțele se atașează profund și manifestă compasiune față de semenele lor, sunt fermecătoare (amintiți-vă de maimuțicile de pe plajă cu care v-ați așezat la poze). Maimuța te ajută să fii în toane bune și plin de energie, și un simț al percepției dezvoltat, iar umorul copilăresc te ajută să te descurci cu situații de-a dreptul intimidante. Dacă până acum v-ați simțit izolați sau excluși, acum este momentul să reveniți în sânul familiei sau prietenilor sau colegilor, veți fi primit mult mai ușor și natural înapoi în rândul lor. Gândiți-vă bine însă dacă e cazul și chiar vă doriți să fiți înapoi înainte de a face primul pas.

Înșelătorie

Pe de altă parte, maimuța este o șarlatană înnăscută, așa că să fiți pe fază: poate cineva va încerca să vă înșele, sau poate chiar voi sunteți tentați să păcăliți pe cineva, aveți grijă să nu răniți pe cineva din greșeală. Sau poate că e cazul să păcăliți ceva adversari sau inamici, cine știe? Chiar și să vă prefaceți că totul e în regulă într-o situație toxică până ieșiți din ea elegant. E o săptămână propice unor glume nesărate făcute colegilor sau partenerilor, veși putea râde de ele, puteți face pe clovnii, spune bancuri. E o energie bună și pentru mutat cu locuința, sau biroul, sau pentru călătorii, etc.

Maimuța - actor de comedie și nu numai

În astrologia chineză maimuța este precum un actor de comedie, imită pe alții, copiază și imită tot ce atrage. Amuzantă, distractivă, vioaie, cu simțul umorului, rapidă și acrobatică, este un bun organizator, poate organiza cărți, arhive, programe, orice. Poznașă, curioasă, nerăbdătoare, neliniștită, febrilă, concentrată și în continuă perfecționare, poate un pic timidă și emotivă, nu știe când să se oprească, e un bun consilier. În China, maimuța reprezintă siguranță, curaj și inteligență.

În japoneză, cuvântul aferent maimuței este similar celui pentru ”lipsa răului”, și așa a apărut imaginea celor 3 maimuțe care își acoperă ochii, gura și urechile, pentru că modul în care privim, ne referim la o situație și cum ascultăm activ contează imens în relațiile dintre noi, în această cultură maimuța fiind considerată un mesager divin, care binecuvântează căsniciile cu copii și protejează împotriva entităților negative.

În hinduism există un zeu maimuță care reprezintă Justiția, când ești încurcat de chestii legale, energia maimuței te ajută să le descurci.

Printre mayași maimuța era un profet, iar aztecii asociau spiritul maimuței cu soarele.

Spor la joc, vorba unui prieten.

ARTA DIVINAȚIEI

Anul 2019 - dieta conștientă relaxată

Prima zi din noul an, Sfântul Vasile… Clar, sărbătorile nu s-au încheiat, și totuși… Setul ales pentru începutul acestui an este cel al meditațiilor vindecătoare de Christopher Titmuss. Anul 2018 a fost un an dificil pentru toată lumea, au bubuit toate bubele, în special în corpul fizic sub formă de boli și în plan personal sau profesional sub formă de eșecuri financiare sau amoroase. Toate acestea ne-au făcut să ne simțim vulnerabili, atacați și cu nisip mișcător sub picioare. Tradus în viața de zi cu zi, sentimentul a produs confuzie, dorința de a ne retrage să ne lingem rănile, să ne asigurăm minimul de confort prin mici excese de mâncare, poate băutură, poate alt antidepresiv…

Anul 2019 și o carte cu multe mesaje

După aceste furtuni care ne-au aruncat de colo-colo și datorită cărora ne-a fost greu și a cerut mult efort conștient să ne centrăm, anul 2019 începe cu o recomandare aproape previzibilă: cardul tras din set a fost DIETĂ. Să știți că nu vă iau peste picior, și mie mi s-a părut prea de tot, dar când am deschis cartea însoțitoare s-a deschis din prima tot la explicația cardului. Așa că mi-am asumat să ridic pe tapet acest subiect sensibil și să reflectez asupra lui în mod serios, pentru că am senzația că, pentru mine cel puțin nu va fi o energie reprezentativă doar pentru prima săptămână din an, ci pentru întreg anul.

Când vine vorba de mâncare și dietă oamenii se împart în două mari categorii: fie mănâncă mecanic, la grămadă, social sau pe un fond emoțional ne(re)cunoscut, sau țin dietă, una recomandată de un nutriționist în cazul fericit, sau una luată de la o prietenă sau de pe net. Nu judec pe nimeni, și eu mă încadrez cu ușurință în prima categorie, sensul dietelor nu l-am înțeles niciodată.

Cartea DIETĂ

Deși carte se intitulează DIETĂ nu vă lăsați păcăliți, ea nu vă propune să treceți pe o dietă în sensul clasic, ci cu totul altceva, de altfel mult mai dificil de realizat: schimbarea atitudinii față de mâncare și modul în care mâncăm. Ne îndeamnă să reflectăm cu atenție de ce mâncăm, pentru că astfel vom realiza și alte adevăruri legate de obiceiurile noastre alimentare.

Mâncăm pentru a asigura corpului nostru energia necesară supraviețuirii, forța necesară îndeplinirii activităților de peste zi. Astfel necesarul și tipul de hrană fizică variază în funcție de tipul și numărul respectivelor activități: una e să fii muncitor pe șantier și alta director într-un birou. Problema se complică atunci când mâncăm pentru a acoperi nevoile emoționale sau mentale. Ele nu pot fi acoperite de hrană fizică, este o senzație falsă de împlinire care nu durează decât un timp foarte scurt. Aceste nevoi sunt, culmea, asigurate de exercițiile meditative care îți îndreaptă atenția către dezechilibre acumulate în corpul nostru.

Că tot venii vorba de corpul nostru… Pentru cei care nu știu, el știe, poate cel mai bine de ce are nevoie și cât anume dacă noi am ști să-l ascultăm. Și dacă am învăța să-l înțelegem și să-l instruim să răspundă la și să dea semnalele potrivite… Într-adevăr, e vorba de autocontrol, doar că de un alt tip decât ce și cât mâncăm într-o dietă. Ci de cum ne hrănim mai întâi mintea și sufletul și cum suntem atenți la ce ne cere cu adevărat corpul nostru ca și hrană, ce pofte îi mai rămân înscrise în ADN-ul fizic ca și nevoi ce trebuie satisfăcute. S-ar putea să constatați că destul de puține și că se mulțumește cu și mai puțin.

Dieta conștientă și o meditație

În afară de analiza atentă în cadrul unui proces de introspecție a ceea ce mâncăm, cât și cum și de câteva aspecte practice despre cum ar fi bine să mestecăm îndelung și lent mâncarea până ea devine aproape lichidă pentru a ajuta procesul digestiv și pentru a-i savura textura, gustul, poate chiar mirosul și de a alege drept hrană alimente mai ușor de digerat și de a evita să mâncați în timp ce faceți și altceva: lucrați la calculator, sau în altă parte, priviți la televizor, etc ne mai sunt recomandate și câteva exerciții meditative și de mindfulness.

Meditația

Rezervați-vă 10-15 minute cu cel puțin 2 ore înainte și după masă pentru a reflecta și a pregăti starea necesară acestui proces simplu în aparență și totuși destul de complex în esența lui. În primul rând, rugați-vă, sau puneți intenția sau binecuvântați-i pe cei care au produs sau asistat la producerea hranei dumneavoastră: fermieri, transportatori, vânzători, bucătari, etc, fie ca ei și familiile lor să trăiască în pace și armonie, să aibă susținerea necesară traiului lor pentru a-și continua liniștiți și fericiți activitatea, să fie scutiți de greutăți și dezastre, mama natură să-i hrănească și să le susțină comunitatea, să fie în siguranță, fie ca toți cei care lucrează în piețe, alimentări și restaurante să fie ocrotiți în fața supărărilor și stresului. Mulțumiți-le pentru eforturile depuse.

Tot în cadrul acestei meditații propuneți-vă ca atunci când veți mânca să fiți conștienți de fiecare înghițitură, de gustul și textura ei, imaginați-vă cum veți mesteca încet, și în cantități mici și reduse mâncarea, că veți observa când v-ați săturat și vă veți opri din mâncat, că veți împărți cu alții plăcerea de a mânca, și veți mulțumi pentru masa îmbelșugată. Și la sfârșit observați cum hrana alunecă în corpul dumneavoastră, cum este separată în nutrienți și transformată în energie, cum alimentează celule corpului, iar surplusul este eliminat din corp.

Zis și făcut!

Și apropo, eu mi-am început ziua și anul urmându-mi propriile sfaturi, cel mai greu fiind însă a mă opri din scrierea acestui text pentru a savura o plăcintă făcută de bunica, și m-am trezit că ultima îmbucătură am mestecat-o în timp ce tastam o idee. E greu chiar și așa... Și pentru ca o activitate recomandată să devină obicei benefic ar fi bine să fie practicată neîntrerupt 21 de zile, deși ar fi de preferat 9 luni...

Un an nou îmbelșugat în binecuvântări, plin de mici bucurii și plăceri nevinovate!

La mulți ani!

CITEȘTE ALTE POVEȘTI DESPRE IȚELE SUFLETULUI

Arta divinației

În primul rând, ce înseamnă divinație? Divinația vine din verbul divinare: a ghici, prevesti, prezice, proroci. Mai există însă un sens, cel de „înțelegere”. Dacă ghicitul și prevestirea nu au în mod tradițional conotații neapărat pozitive, celelalte două, a prezice și a proroci, implică un har divin, o coborâre a duhului sfânt. Are totuși o rădăcină „divină”. Practic ghicești voia lui Dumnezeu (divină). Divinația este ghicirea (și înțelegerea) lucrurilor ascunse, este un act de invocare a adevărului ascuns.

A afla sau nu viitorul

Multă lume trăiește cu impresia că divinația implică aflarea viitorului. Cei care apelează la divinație pentru aflarea viitorului au din start un demers greșit. Pentru că chiar și voia lui Dumnezeu se poate schimba.

Dacă vrei să înțelegi însă unde te afli și care pași și acțiuni anume te-au adus în acest punct, și mai ales ce posibilități ai de a te schimba, sau între ce căi ai de ales, atunci demersul tău este unul corect. Aflarea viitorului încurcă liniile de destin, pentru că elimină multe din cele posibile. Este mult mai util și neprețuit să conștientizezi în mod corect poziția ta din prezent și să observi perspectiva obiectiva asupra trecutului.

Folosirea sau nu a Tarotului

Tarotul lucrează cu arhetipurile acestei lumi. Sunt energii extrem de puternice pentru că egregorii care stau la baza lor au avut sursă de hrană energetică și informativă mulți utilizatori, multe secole, dacă nu milenii de-a rândul. Tradițional vorbind, tarotul este dedicat citirii viitorului, astfel că tot tradițional el deschide dimensiunile de jos, unde cea mai corectă informație despre viitorul apropriat își are prețul ei. Cu cât mai precis îți este prezentat viitorul, cu atât mai mari sunt demonii ce trebuie stăpâniți de cel care extrage cărțile și de cel căruia i se citește viitorul. Citirea viitorului îți închide celelalte căi.

De ce artă și nu știință?

Ar putea la fel de bine să fie o știință... Dacă rezultatele ar fi repetabile, și la fel de ușor demonstrabile precum ale unei teoreme. Și deși viața în general poate fi redusă la niște concepte de bază, repetabile (astfel apărând cărțile de tarot – care sunt de fapt niște arhetipuri umane), fiecare extragere este diferită cu interpretări diferite – de unde multitudinea de sisteme de tarot și etalări și lipsa de precizie privind instrucțiunile de interpretare.

Aici intervine arta – pentru că oricât de mult ai explica o carte, oricât de organizat și cuprinzător ar fi sistemul de etalare, ceea ce contează cu adevărat sunt trei elemente: intenția, profunzimea corectării și capacitatea de interpretare – care ține de cât de bine cunoști universul pe care îl interoghezi.

Intenția

Dacă intenția îți este de a clarifica o problemă, de a-i scoate la iveală toate aspectele ei, va trebui să îți faci protecție, căci porțile se deschid în toate direcțiile și unele te pot pune la pământ. Aprinderea unei lumânări pentru îngerul păzitor ajută; la fel a unui bețișor parfumat, salvie sau tămâie, ungerea cu mir, purtarea unui talisman de protecție, sau invocarea spiritului totemic.

Și mai este intenția: Ce am eu nevoie să știu acum? Cu ce tip de energie mă angajez să lucrez azi și aici? Cu ce aspect al meu mă confrunt azi? Ce vreau să învăț nou despre mine și univers? Reprezintă o declarație în fața Universului că ești pregătit să pășești pe o cale. Astfel că protecția devine inutilă, saltul în necunoscut fiind începutul unei aventuri în care tu ești eroul principal și în urma căreia te vei ajunge să te cunoști mai bine.

Profunzimea conectării

Artistul este cel care îți deschide poarta către alte universuri. Cu cât nivelul de detalii este mai mare, cu atât lumea care ți-o prezintă e mai atrăgătoare și-ți trezește dorința să o descoperi. Contează nivelul de acces și viziunea artistului, dar și deschiderea subiectului. Sunt artiști care au acces la creatorul creatorilor, dar e mai important ca ei să deschidă mai ales celula care înscrie ADN-ul sinelui tău și al sufletului. Construcția lor îți va liniști sinele și-ți va face sufletul să danseze.

Interpretarea

Cartea extrasă este doar o poartă: în fața ei se așterne un drum pe o hartă. Harta nu e drumul. Fiecare om are un labirint pe post de hartă, a cărui cheie o deține chiar el. Talentul celui care interpretează este să găsească și să identifice acea cheie. Cheia poate fi un simbol, o culoare, un număr, etc. Odată găsit capătul firului Ariadnei, calea de străbatere a labirintului este ușoară, atenție doar la Minotaur (încercarea aferentă – testul de trecut).

Multe tipuri de cărți...

Există foarte multe tipuri de tarot pe care nu o să le enumăr aici, nu ăsta e scopul. Există multe seturi, care au la bază tot tarotul (și mare atenție la ele). Există de asemenea și cărți de divinație cu spirite ale naturii, cu animale de putere, cu îngeri, cu numere, cu culori, cu figuri geometrice și mai există alte metode de divinație: cu rune, frunze de ceai, zaț de cafea, I-ching (hexagrame), datul în bobi, cărți obișnuite, etc.

Eu o să aduc în discuție cele 3 tipuri ce sunt relevante aici: cele cu îngeri, cu animale de putere și cu dragoni!

View fullsize

View fullsize

View fullsize

Cărțile cu Îngeri

Se spune că „atunci când tu vorbești cu Dumnezeu, se numește rugăciune, când Dumnezeu vorbește cu tine se numește schizofrenie.” Îngerii sunt mesagerii lui Dumnezeu, intermediarii principali: doar că aria lor de acoperire e oarecum limitată: de ce, cum, cât și în ce condiții ceea ce ceri ți-ar afecta liberul tău arbitru. Dezvăluirea viitorului ți-ar îngrădi liberul arbitru, căci nu ai mai vedea alte căi din care să alegi. Plus că mesajele lor sunt eminamente pozitive. Nu că nu mi-aș fi luat câte o săpuneală sănătoasă și de la ei - deh, unii au un talent să-i calce pe bătături până și pe îngeri.

Cărțile cu Animalele de Putere

Aici deja trecem la practic. O să vă prezint un punct de vedere neortodox: lumea e o junglă, iar noi, oamenii, suntem de fapt niște animale în curs de educare. Cum descoperi animalul(ele) ascuns(e) din tine? Poate că ești o vulpe vicleană; ori o bufniță înțeleaptă și nocturnă, sau un urs impunător interesat doar de mierea vieții; ori poate un lup fioros ce-și protejează haita?

Triburile americane trimiteau copiii la intrarea în adolescență în pădure să-și întâlnească animalul totemic, să-l studieze și să învețe. Animalul și modul în care aceștia interacționau cu el, le stabilea viitorul lor nume cu care se prezentau în fața tribului. Noi nu mai facem asta și ne-ar fi și greu. Și astfel apare problema modului în care ne putem identifica puterea interioară, cum devenim perfect conștienți de ea și de toate aspectele ei pozitive și negative, și unde, când și cum să o folosim.

Un exemplu de interpretare pentru o carte de divinație de acest gen poți citi în articolul Maimuța, animal de putere.

Cărțile cu Dragonii

Sunt tot din lumea arhetipurilor. Dragonii sunt elementali: foc, apă, pământ, aer, metal, eter, plasmă. Pot fi percepuți sau nu cu aripi – interesant este că dragonul cosmic de exemplu nu are-seamănă cu un șarpe. Ca și arhetipuri de putere au urmat calea adâncirii în detalii, revenind apoi la dimensiunea de concept. Doar că dragonii sunt arhetipuri universale, nu doar ale pământului. Iar dacă îngerii te ajută necondiționat în lumină, iar cu animalele de putere trebuie să te identifici, dragonii reprezintă următorul nivel de testare, ei sunt cei cărora trebuie să le câștigi ajutorul și respectul. Ei te vor supune testelor, adoră să te încurce. Unii dragoni sunt îngeri care n-au respectat regulile, care au vrut să învețe lucruri noi, să acumuleze cunoaștere și putere proprie. Alții s-au născut direct dragoni, pentru că setea de autocunoaștere a Universului este și setea lor.

Dragonul Aerului și Apei este o lectura suplimentară care ți-o recomand cu privire la aceste cărți de divinație.

Așa cum menționam și mai devreme, lista seturilor de cărți de divinație este una lungă. Personal și eu folosesc mai multe, iar despre unele dintre acestea am scris (Osho Zen Tarot - Cartea Creativității; cărți de meditații vindecătoare de Christopher Titmuss - Dieta) și voi mai scrie.

CITEȘTE ALTE POVEȘTI DESPRE IȚELE SUFLETULUI